Cum a cucerit Ştefan cel Mare cetatea Chilia, „cheie şi poartă a toată Ţara Moldovei şi a toată Ţara Ungurească şi a ţărilor de la Dunăre“
0Domnitorul Ştefan cel Mare ar fi pierdut doar două bătălii, dintre care una fiind asediul Chiliei din 1462. La doi ani şi jumătate de la eşec, la data de 25 ianuarie 1465, după un asediu de o zi, Ştefan cel Mare reuşeşte să cucerească Cetatea Chiliei pe care o stăpâneşte până în 1484.
La mijlocul secolului XIV, Cetatea Chilia reprezenta un pol comercial important râvnit atât de munteni, cât şi de moldoveni. Mircea cel Bătrân a fost cel care a pus stăpânire pe Cetatea Chilia, după care aceasta a ajuns în posesia moldovenilor aflaţi sub conducerea lui Alexandru cel Bun. În anul 1448, Petru al II-lea, domnitorul Moldovei, a cedat cetatea lui Iancu de Hunedoara.
„Atâta vreme cât Chilia şi Cetatea Albă le ţin în stăpânire vlahii, iar ungurii Belgradul sârbesc, noi nu vom putea avea nici o biruinţă”, spunea în 1551 sultanul Mahomed al II-lea.
Cum Chilia reprezenta un punct strategic şi comercial important, voievodul Ştefan cel Mare s-a hotărât să cucerească cetatea. La data de 22 iulie 1462, marele voievod moldovean a asediat Cetatea Chilia, însă atacul său a fost respins de garnizoana ungară. Pe lângă faptul că a fost învins, Ştefan cel Mare s-a ales cu o rană la glezna unui picior, care îl va chinui întreaga viaţă.
După doi ani şi jumătate, la data de 25 ianuarie 1465, domnitorul Moldovei atacă din nou Chilia, reuşind de această dată să o cucerească, numindu-l pârcălab al cetăţii pe cumnatul său Isaia.
„Vă leatul 6973 [1465] meseţa ghenarie 23, adunându Ştefan vodă multă oaste de ţară, vrându să rascumpere cetăţile carile le luase păgânii de la alţi domni, pogorât-au cu toată puterea sa spre cetatea Chiliei. Şi sosindu la cetate miercuri spre joi, la miază-noapte, au încunjurat cetatea. Însa joi nu s-au apucat de harţu, iară vineri dins-de-dimineaţă au început a bate cetatea şi aşa toată ziua s-au hărţuit până în seară. Iară sâmbătă se inchinară cei din cetate şi intră Ştefan vodă în cetatea Chiliei. Şi acolo petrecând trei zile veselindu-să, laudându pre Dumnezeu, îmblânzea oamenii în cetate. Decea şi la Cetatea Albă au tras şi multă năvală făcându, dobândi şi Cetatea Albă. Şi aşa amandoao cetăţile cu multă moarte şi peire de ai săi le dobândi, carile întărindu-le cu bucate şi cu slujitori, au lăsat pre Isaia (cumnatul său) şi pre Buhtea pârcălabi, ca să le grijască, iară el s-au întorsu la scaunul său la Suceava. Iară în al zecilea an a domnii sale, în anii 6974 [1466], iulie 10, au început a zidi mănăstirea Putna, spre slava lui Dumnezeu şi a Preacuratii Maicii Fecioarii Mariei”, a relatat cronicarul Grigore Ureche.
În vara anului 1479, Ştefan cel Mare a reconstruit Cetatea Chilia, la lucrări luând parte circa 8.000 de zidari şi 17.000 de alţi muncitori. Cetatea a fost înconjurată de un şanţ plin cu apele Dunării, fiind transformată practic într-o mică insulă.
Otomanii nu au acceptat extinderea Moldovei, astfel că în anul 1474 au cerut să le fie cedate cetăţile Chilia şi Cetatea Albă, lucru ce nu s-a întâmplat. În anul 1484, sultanul Baiazid a asediat Chilia, reuşind să o cucerească după 10 zile de luptă. Aceasta era văzută de Baiazid drept „cheia şi poarta a toată Ţara Moldovei şi a toată Ţara Ungurească şi ţărilor de la Dunăre”.
Alte ştiri pe această temă: