Cea mai scurtă domnie din Evul Mediu. Cum a ajuns un boier să stea pe tronul Moldovei doar câteva zile
0Boierul Ioan Joldea a fost domnitor al Moldovei timp de câteva zile. El a ajuns pe tronul ţării după ce Ştefan Rareş, fiul lui Petru Rareş, a fost asasinat. Joldea nici bine nu s-a instalat la conducerea ţării, că a şi fost alungat de Alexandru Lăpuşneanu.
Ioan Joldea a avut cea mai scurtă domnie din Evul Mediu românesc. El a devenit domn al Moldovei la data de 4 septembrie 1552, ţară ce a condus-o până la 12 septembrie 1552, deşi sunt unii istorici ce susţin că domnia sa a fost una mult mai scurtă de două, trei zile.
Joldea nu provenea din dinastia Muşatinilor, din care a făcut parte şi Ştefan cel Mare, el fiind un simplu boier moldovean şi totodată unul dintre oamenii de încredere ai Elenei Ecaterina, văduva voievodului Petru Rareş. După ce fiul doamnei Elena Ecaterina, Ştefan Rareş, a fost asasinat la 1 septembrie 1552, în localitatea Ţuţora, judeţul Iaşi, aceasta ia decizia ca pe tronul ţării să rămână o persoană din familie, astfel că l-a propus pe Ioan Joldea ca şi domnitor, el primind totodată mâna Ruxandrei, fiica lui Petru Rareş, pentru a putea fi numit voievod.
„Daca uciseră boierii pre Ştefăniţă vodă la Ţuţora, cu toţii sau sfătuitu şi au rădicatu domnu pre Joldea şi i-au datu pre Roxanda să-i fie doamnă fata lui Pătru vodă, sora lui Ştefăniţă vodă. Şi deciia au purces Joldea vodă pre Jijiia în sus, să meargă la Suceava, să facă nuntă şi au mersu pănă la Şipote, neştiindu nimica de venirea altui domnu”, arăta cronicarul Grigore Ureche în „Letopiseţul Ţării Moldovei”.
Ioan Joldea a ajuns pe tronul Moldovei la insistenţele Elenei Ecaterina Rareş, care a reuşit să-i convingă pe boierii Gavrilă Movilă şi Ioan Sturza să nu meargă în Polonia pentru a-l aduce în ţară şi numi domnitor pe Alexandru Lăpuşneanu.
În timp ce boierii moldovei şi doamna Elena Ecaterina pregăteau înscăunarea lui Ioan Joldea şi nunta acestuia cu Ruxandra, în Moldova a pătruns Alexandru Lăpuşneanu, însoţit de o armată polonă, cu gândul de a obţine scaunul domnesc de la Suceava.
Pe timpul nopţii, oastea lui Lăpuşneanu, condusă de boierul Ion Moţoc şi nobilul polonez Pavel Secygniowski, a atacat curtea domnească de la Şipote şi chiar dacă a oferit o replică pe măsură, reduta lui Ioan Joldea a trebuit să se recunoască înfrântă şi să se predea.
„Într-aceia vreme intrându şi pribegii cu Alixandru vodă în ţară şi de sârgu oblicindu că ţara au rădicat cap pre Joldea la domnie, carile mergea spre Suceava să facă nuntă cu Roxanda, de sârgu au trimis Alexandru vodă pre Moţoc vornicul cu o samă de oaste înainte, ca să prinză pre Joldea vodă. Şi prinzându-i calea la Şipote, neavându el nici o ştire de nicăirea, l-au împresurat oastea cea leşască şi l-au prinsu viu”, aşa descria cronicarul Grigore Ureche capturarea lui Ioan Joldea.
La data de 12 septembrie 1552, la Hârlău, Alexandru Lăpuşneanu a fost numit domnitor al Moldovei. Acesta l-a cruţat pe Ioan Joldea însă i-a crestat nasul şi l-a obligat să se călugărească.
„Pre carele mai apoi, daca au sosit Alexandru vodă, l-au însemnat la nas şi l-au dat la călugărie”, mai menţiona Grigore Ureche.
Durata domniei lui Ioan Joldea a fost un motiv de dispută între istoricii vremii. Dacă unii au arătat că acesta ar fi stat pe tronul Moldovei între 4 şi 12 septembrie 1552, Grigore Ureche susţinea că a fost domnitor timp de trei zile, în timp ce cronicarul italian Anton Gratiani a arătat că Joldea a condus Moldova doar două zile.
După ce a fost alungat de Alexandru Lăpuşneanu, Ioan Joldea s-a retras la o mănăstire, unde a şi decedat, fără a fi cunoscută data morţii sale.