Biserica construită de Ştefan cel Mare din lemnul stejarului care i-a salvat viaţa. De ce este deschis lăcaşul de cult doar de patru ori pe an

În anul 1451, Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare, a fost omorât la o nuntă de fratele său Petru Aron. Tânărul Ştefan a reuşit să scape cu viaţă după ce s-a ascuns în scorbura unui copac. Din lemnul acelui stejar, domnitorul moldovean a ridicat o biserică în satul Mănăstioara, comuna Udeşti, judeţul Suceava.

În localitatea Mănăstioara din judeţul Suceava se află Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, cunoscută şi ca Schitul Mănăstioara. Lăcaşul de cult se află în pădurea Plăvălari, accesul spre această biserică fiind destul de greu. Unitatea de cult din Mănăstioara a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava începând cu anul 2015.

Există o legendă conform căreia, la mijlocul veacului al XV-lea, Ştefan cel Mare ar fi construit această biserică din stejarul ce i-ar fi salvat din calea oştenilor lui Petru Aron. În toamna anului 1451, tânărul Ştefan a participat alături de tatăl său, Bogdan al II-lea, la o nuntă în satul Reuseni, din judeţul Suceava. În noaptea nunţii, Petru Aron, fratele vitreg al părintelui lui Ştefan cel Mare, şi-a făcut şi el apariţia la nunta de la Reuseni.

Însoţit de o ceată de mercenari, acesta l-a prins şi omorât pe Bogdan al II-lea, care la vremea respectivă era domnitorul Moldovei. Voievodului i s-a tăiat capul, după care oştenii lui Petru Aron au pornit pe urmele lui Ştefan cel Mare. Acesta s-ar fi ascuns în scorbura unui stejar aflat dintr-o pădure din apropiere şi astfel a scăpat cu viaţă.

În anul 1457, Ştefan cel Mare l-a alungat din fruntea Moldovei pe Petru Aron, obţinând tronul în urma unor bătălii date la Doljeşti şi Obric. După ce a devenit domnitorul moldovenilor, Ştefan a dat ordin ca din stejarul, ce i-ar fi salvat viaţa în 1451, să fie construită o biserică ca semn de mulţumire. Astfel, a prins „viaţă” biserica de la Mănăstioara.

„Conform legendei, Ştefan cel Mare a scăpat cu viaţă după ce s-ar fi ascuns în scorbura unui stejar din pădurea Plăvălari. El era urmărit de mercenarii lui Petru Aron, cel care l-a decapitat pe tatăl marelui voievod, Bogdan al II-lea. După ce a devenit voievod al Moldovei, Ştefan ar fi ordonat ca din respectivul stejar să fie construită o biserică din lemn, care în prezent s-ar afla în satul Mănăstioara. Totuşi, nu există niciun izvor istoric care să ateste această legendă”, a explicat istoricul sucevean Ilie Gliga.

Primele documente care atestă existenţa bisericii de la Mănăstioara datează din anul 1760, vorbindu-se despre o mănăstire de călugări din pădurea de la Udeşti.

În prezent, cum biserica deserveşte doar câteva familii este deschisă doar de patru ori pe an, în sâmbăta a patra din Postul Mare, de Sânziene, de Schimbarea la Faţă şi de hramul bisericii, Intrarea Maicii Domnului în Biserică.

Alte ştiri pe această temă:

Cea mai mare necropolă domnească din ţară, Biserica Mănăstirii Dealu, unde se află şi capul lui Mihai Viteazul, va fi resfinţită după 517 ani

PSD face cadou Bisericii păduri pe care nu le-a avut niciodată – DOCUMENT

FOTO Record naţional în curtea bisericii. Cel mai mare turneu de şah în aer liber din România, organizat la Galaţi