Scurta istorie a cuiburilor de legionari din Slobozia. Micul oraş din Bărăganul interbelic tulburat de manifestaţii, revolte de stradă şi arestări

În Bărăganul interbelic, istoria Mişcării Legionare începe să se scrie la Slobozia. Datele istorice arată că până la instaurarea dictaturii carliste, legionarii se fac responsabili de instabilitate, manifestări publice şi revolte de stradă. Legionarii agitatori au fost puşi la respect de autorităţi, fiind arestaţi.

Într-o amplă lucrare de cercetare a modului în care s-a înfiinţat şi a existat Mişcarea Legionară în judeţul Ialomiţa, profesorul Valentin Gheorghe Prezintă pe larg prezintă pe larg dezvoltarea acestei formaţiuni în Bărăgan.

Legionarii, conduşi de medicul oraşului

El relatează faptul că în Ialomiţa, Mişcarea Legionară a luat fiinţă în anul 1933, la Slobozia. La vremea respectivă, reşedinţa judeţului era Călăraşiul, însă legionarii au ales Slobozia din cauza „situaţiei jalnice în care se afla urbea”.
Fondatorul primului cuib de legionari din judeţ şi a organizaţiei judeţene din Slobozia a fost doctorul Ion Pantelimon, medicul primar al oraşului.

Disident al Partidului Naţional Ţărănesc, Pantelimon a îmbrăţişat doctrina Mişcării Legionare după ce ţărăniştii l-au exclus din rândurile organizaţiei judeţene a PNŢ.

La 15 ianuarie 1933, medicul Ion Pantelimon scrie o scrisoare adresată Gărzii de Fier, care urmează să fie publicată în ziarul legionar „Pământ strămoşesc”. Documentul îi atrage atenţia lui Corneliu Zelea Codreanu care manifestă o mare simpatie faţă de medicul slobozean.

Aşa i-a naştere primul cuib legionar din oraş, care purta numele marelui savant medic şi fiziolog Nicolae Constantin Paulescu, „N.C. Paulescu”.

Pentru a-şi consolida poziţia în judeţ, medicul Pantelimon duce o campanie agresivă de promovare a Mişcării Legionare în întreg judeţul Ialomiţa. Cu ajutorul membrilor săi de bază, transportă de la Bucureşti materiale propagandiste pe care le distribuie în toată Ialomiţa.

El chiar reuşeşte să destabilizeze ordinea publică în luna mai a anului 1933, în timpul alegerilor electorale locale de la Slobozia. În urma unei diversiuni, el creează panică pe străzile oraşului, autorităţile fiind nevoite să amâne scrutinul pentru luna iunie, pentru a stinge spiritele încinse.

Pentru faptele sale, medicul Ion Pantelimon este închis pentru opt zile, însă este eliberat după ce plăteşte o cauţiune de 1000 de lei.

Închis la Penitenciarul Jilava

Campaniile propagandiste continuă în acelaşi mod, în anul 1934 legionarii conduşi de Ion Pantelimon reuşind să creeze noi organizaţii locale la Amara, Raşi, Munteni Buzău sau Cosâmbeşti.

Cu toate acestea, câteva luni mai târziu, medicul Ion Pantelimon alături de alţi cinci legionari din camarila sa au fost arestaţi şi închişi la Penitenciarul Jilava. Datele istorice arată că deşi aflat în detenţie Pantelimon a reuşit să coordoneze activitatea legionarilor şi să sporească influenţa acestora în judeţ.
 

Citiţi şi:

Patima roşie din Bărăgan. Istoria celor 11 sate unde au fost deportaţi „duşmanii poporului”

FOTO Povestea neştiută a prizonierilor de culoare din Bărăgan