Povestea Oraşului de Floci, cetatea medievală cu nume hazliu ascunsă în Bărăgan. Legătura dintre râvnita hangiţă Tudora şi voievodul Mihai Viteazul
0Evul Mediu românesc a fost guvernat de Oraşul de Floci, o cetate medievală considerată cel mai mare centru urban şi comercial din Ţara Românească. În jurul acestui loc s-au născut numeroase legende, multe dintre ele vorbind despre faptul că aici şi-ar fi avut originile voievodul Mihai Viteazul.
Potrivit informaţiilor istorice, Oraşul de Floci, aşezare urbană aşezată aproape de gura de vărsare a râului Ialomiţa în Dunăre, a fost atestat documentar pentru prima dată în secolul al XV-lea. „A fost una dintre cele mai înfloritoare aşezări urbane din Evul Mediu românesc. Având în vedere zona în care era aşezată, cetatea a devenit rapid un important centru comercial”, explică arheologul Emilia Corbu, din cadrul Muzeului Judeţean Ialomiţa.
Oraşul cu nume bizar
În ceea ce priveşte numele care stârneşte râsul şi curiozitatea, istoricii susţin că totul are legătură cu tipul de comerţ practicat pe aceste meleaguri, în perioada secolului al XV-lea. Numele uşor ironic şi oarecum şocant vine de la faptul că cele mai importante lucruri care se vindeau în singurul oraş medieval din Bărăgan erau blănurile de animale. Lână de oaie sau piei de capre, bovine sau porcine toate erau la mare căutare în acea perioadă, se arată în mai multe documente de arhivă, păstrate de muzeografii Muzeului Judeţean Ialomiţa.
„Comerţul cu blănuri era cea mai importantă activitate desfăşurată în acest oraş. Tot comerţul a făcut ca populaţia de aici să se dezvolte” mai spune Emilia Corbu.
Locul de naştere al lui Mihai Viteazul
O altă legendă legată de numele cetăţii medievale scoate în evidenţă faptul că aici s-ar fi născut voievodul Mihai Viteazul. Cel care a lansat această teorie este însuşi marele Nicolae Iorga. În lucrările sale de specialitate, Iorga afirma faptul că Mihai Viteazul s-a născut la confluenţa dintre Ialomiţă şi Dunăre, spaţiu care coincide ca şi aşezare cu locul unde a existat Oraşul de Floci.
De asemenea, izvoarele istorice vorbesc şi despre hangiţa Tudora, o nobilă născută în Bizanţ şi stabilită la Oraşul de Floci, care în urma unei legături cu domnitorul Pătraşcu cel Frumos l-ar fi adus pe lume pe voievodul Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima unire a principatelor româneşti.
Dispariţia unui loc impresionat
În ciuda vechimii impresionante şi a importanţei istorice, Oraşul de Floci a dispărut definitiv de pe harta Ţării Româneşti în primele decenii ale secolului XIX. Istoricii susţin faptul că dispariţia oraşului a fost generată de numeroasele atacuri ale popoarelor migratoare sau ale otomanilor, care au asediat în toţi anii de existenţă aşezarea urbană.
„Este cunoscut faptul că viaţa în Oraşul de Floci, deşi înfloritoare, a fost plină de provocări. Există numeroase dovezi a faptului că cetatea a fost în permanenţă atacată de barbari”, confirmă arheologul Emilia Corbu.
Sit arheologic de importanţă naţională
În prezent, pe ruinele Oraşului de Floci a fost construită o impresionată bază arheologică menită să aducă la lumină dovezile existenţei civilizaţiei în Evul Mediu românesc, din secolul al XV-lea. Situl se află în administrarea Muzeului Judeţean Ialomiţa şi a fost deschis pentru prima dată publicului în anul 2009.
Citiţi şi: