Obiective turistice importante din Bărăgan: conacul transformat în bijuterie arhitectonică şi oraşul medieval cu nume amuzant

Chiar dacă Bărăganul este cunoscut mai mult din cauza vremii capricioase şi a pământului arid, are şi câteva atracţii care ar putea avea succes printre turişti.

Cel mai important punct turistic al Bărăganului este Conacul Manasia, care a aparţinut în trecut lui Ion Hagianoff, un fost ministru de Externe al Bulgariei, exilat pe meleaguri româneşti. 

Monumentul a fost construit în a doua jumătate a secolului XIX, devenind încă de pe atunci un punct de reper pentru judeţul Ialomiţa. În 1946, domeniul a fost preluat de comunişti şi transformat în CAP.

După 1990, imobilul a fost lăsat în paragină, dar în anul 2006, Adriana Lovwndal, nepoată după mamă a pictorului german George Lovwndal, cumpără clădirea părăsită a conacului şi întocmeşte un amplu proiect de reabilitare. Restaurarea a început în anul 2008 şi s-a finalizat în 2013, investiţia ridicându-se la valoarea de 2 milioane de euro.

În prezent, domeniul Manasia a fost declarat singurul monument istoric de clasa A din judeţul Ialomiţa. Se află amplasat în comuna Manasia, judeţul Ialomiţa, la 60 de kilometri distanţă de Bucureşti. 

În vizită la cetatea „Helis” 

Una dintre principalele atracţii turistice ale Bărăganului este cetatea „Helis”, despre care se spune că ar fi fost primul loc de scaun al regelui dac Dromichete. Situl arheologic se află pe malul drept al râului Ialomiţa, în vârful unui deal din apropierea satului Crăsani, judeţul Ialomiţa.

La cetatea antică se poate ajuge cu maşina. Cei care vor să o viziteze trebuie să meargă pe DN2A, vechiul drum spre mare, până la Balaciu, apoi să vireze dreapta spre Crăsani. Dealul unde se află cetatea se vede încă de pe podul peste râul Ialomiţa. 

Pe meleagurile natale ale lui Mihai Viteazul

Oraşul de Floci de la Giurgeni este de asemenea un alt punct turistic de interes din judeţul Ialomiţa. Fosta aşezare medievală de tip urban se află aşezată în apropiere de comuna Giurgeni, judeţul Ialomiţa, pe partea dreaptă a drumului naţional care duce către Hârşova. 

Situl a devenit de interes naţional după ce o serie de studii istorice au confirmat faptul că aici s-ar fi născut Mihai Viteazul, domnitorul Ţării Româneşti sub care s-a realizat prima unire a principatelor. 

Numele aşezării urbane provenie de la faptul că în secolele al XV-lea şi al XVI-lea aici era un important târg medieval în care se comercializau exclusiv blănuri de animale sau piei de animale. 

În 2009, situl arheologic a intrat în realibitare, în prezent aici funcţionând o bază de cercetare arheologică, dar şi un mic muzeu care adăposteşte o parte din vestigiile descoperite pe şantier de către specialişti.

Ferma Model din Perieţi 

Un alt punct de atracţie pentru călătorii care trec prin Ialomiţa îl reprezintă Ferma Model de la Perieţi, care, în perioada interbelică, era considerată „Perla“ fermelor din Europa de Est.

În anii de glorie ai domeniului, aici se organizau studii de cercetare, precum şi experimente pentru diferite soiuri de legume, ferma fiind un reper important al lumii agrare a României interbelice. Mirajul a durat până în anul 1946, când ferma de lângă Slobozia a fost confiscată de regimul comunist şi transformată în Cooperativă Agricolă de Producţie (CAP).