Istoria culinară a Bărăganului. Ce mâncau strămoşii noştri din cele mai vechi timpuri şi până azi

Din punct de vedere culinar Bărăganul reprezintă o zonă bogată. Studiile făcute de profesorul de istorie Emilia Vlad arată că meniul oamenilor care au populat zona din cele mai vechi timpuri şi până în prezent era variat. Preparatele din carne sau supele erau prezente la orice masă.

Prin bucătăria cetăţii dacice din Bărăgan a regelui  Dromichete

Studiile privind istoria culinară a Bărăganului făcute de profesorul de istorie Emilia Vlad din Slobozia au fost publicate în prima ediţie a revistei „Naparis” o publicaţie nişată al cărei scop este acela de a valorifica potenţialul cultural al zonei numită „Bărăgan”.

Cercetarea profesoarei începe cu cele mai vechi timpuri. În urma studiilor făcute, Emilia Vlad a reuşit să descopere date despre bucătăria preistorică a locuitorilor Bărăganului. Elemente culinare au fost descoperite pe siturile arheologice de la Borduşani, Căzăneşti sau Ciulniţa, din judeţul Ialomiţa.

Mâncărurile preferate de strămoşii noştri antici se bazau în principal pe legume, peşte, lactate, fructe, uleiuri vegetale sau dulciuri, preparate cu multă migală din fructe.

Cea mai elocventă mărturie despre ceea ce mâncau înaintaşii Bărăganului se regăseşte într-un citat folosit de Diodor din Sicilia ( n. red. Istoric roman de origine gracă care a trăit în perioada 80 î.Hr — d. 21 î.Hr.), cel care a relatat pe larg despre luptele dintre regele dac Dromichete şi cel al Macedoniei antice Lisimah.

Potrivit lui Diodor din Sicila, cei doi regi aveau să participe la un ospăţ organizat în cetatea dacică de la Crăsani, comuna Balaciu judeţul Ialomiţa, istoricul roman precizând că: „tot felul de mâncăruri alese au fost servite pe o masă de argint. Tracilor le-au fost date să mămânce zarzavaturi şi carne pregătite cu măsură pe tăbliţe de lemn ce ţineau loc de masă”.

Meniul din Evul Mediu

Cele mai multe elemente din Evul Mediu din Bărăgan se păstrează în Oraşul de Floci, aşezare urbană medievală unde se presupune că s-ar fi născut voievodul Mihai Viteazul.

Profesorul Emilia Vlad a consemnat în studiile sale faptul că în oraşul lui Mihai Viteazul bucătăria începe să capete influenţe orientale, venite pe filieră turcească.  

Astfel, oamenii locului împrumută reţete noi pe bază de orez, cartofi, sosuri sau preparate din carne tocată.

În urma schimburilor comerciale cetatea medievală din Bărăgan descoperă gustul cafelei sau pe cel al tutunului.

Mult mai târziu, prin secolul XVII în Bărăgan îşi face apariţa şi porumbul, oamenii locului manifestând un mare interes pentru mămăligă.

O legendă urbană din acele timpuri care dăinuie încă şi astăzi aminteşte de faptul că însăşi mama lui Mihai Viteazul stingea setea mesenilor cu rachiu, pregătit în distileriile ei.

Tradiţii culinare contemporare

Bucătăria tradiţională a Bărăganului, potrivit istoricului Emilia Vlad, avea să se imbogăţească cu noi preparate după secolul XX.

În anul 1940, venirea poluplaţiei aromâne în Bărăganul ialomiţean avea să aducă noi şi noi reţete culinare.

Astfel, bucătăria localnicilor din zonă se încarcă de noi gusturi. Aromânii aduc în bucătăria Bărăganului brânza de oi ciulamaua de urzici, ştevie sau praz, precum şi plăcintele de urzici, brânză, dovleac sau iaurtul.