FOTO Surfer în praful Bărăganului

Eugen Şerban este specialist în realizarea de obiecte din fibră de sticlă. În atelierul său din Slobozia, se regăsesc plăci de surf, diferite ambarcaţiuni nautice, dar şi zeci de rezervoare, toate realizate din acest material.

Începutul unui vis

Pasiunea lui pentru confecţionarea de plăci de surf s-a născut în urmă cu peste 20 de ani, când şi-a confecţionat singur prima placă, cu care avea să câştige campionatul naţional de windsurf.

Născut în Vrancea, Eugen s-a mutat la Slobozia din dragoste pentru lacul Amara, pe care îl consideră cel mai bun loc de antrenament din România.  Are în palmares trei titluri naţionale la competiţiile de windsurfing.

Tot echipamentul de concurs, inclusiv placa de surf, a fost realizat de el, în atelierul propriu. S-a născut pe dealurile pline de podgorii din zona Panciu şi tot acolo urmează şi şcoala generală.

La sfârşitul anilor `70, parcurge cursurile Liceului de Construcţii din Focşani, iar imediat după absolvire este admis la Institutul Politehnic din Bacău. Atunci se naşte pasiunea pentru apă, vele şi surf.

Nu ştia să înoate

„Eu vroiam să fac sport în facultate, în special karate, dar nu am găsit un club care să deţină o astfel de disciplină. Aşa încât am fost atras imediat de idea unui profesor de-al meu de a iniţia un club de windsurfing. M-am înscris imediat, deşi nu ştiam deloc să înot şi nu aveam nicio idee despre placa de surf. De fiecare dată când ieşeam pe apă, mă echipam cu o vestă de salvare, imensă“, spune, zâmbind, Eugen Şerban.
 
Timp de trei ani, s-a antrenat pe lacul de acumulare Bistriţa 2, sub culorile Clubului Ştiinţa Bacău.

În 1985, se mută la Slobozia, pentru a fi aproape de lacul Amara, pe care îl consideră cel mai bun loc de antrenament pentru windsurf, din România.

 Windsurf în Bărăgan „Mulţi s-au mirat atunci că am ales să vin la Slobozia, dar eu ştiam că lacul Amara are nişte proprietăţi unice de antrenament, foarte grele.

Dacă reuşeai să îmblânzeşti curenţii din Amara, puteai să te descurci oriunde, în România. Aşa se face că, după un an de pregătire la Amara, am câştigat titlul naţional, pe lacul Siutghiol. I-am bătut pe toţi, detaşat“, spune, melancolic, windsurfer-ul.

Speriaţi de preţuri

Deşi poate realiza orice model de ambarcaţiune nautică, ce are la bază fibra de sticlă, cererea este mică, pentru că în România sporturile de apă sunt prea puţin apreciate.
Mulţi dintre cei care îi trec pragul atelierului lui Eugen Şerban sunt posesori de bărci de pescuit, care doresc doar reparaţii.

„Eu pot realiza orice tip de placă de surf, indiferent dacă este vorba de windsurf sau doar surf. Am avut nişte propuneri, dar nu s-au concretizat. Multă lume ar vrea să facă surf, dar, când aude cât costă echipamentul, se lasă păgubaşă“, declară Eugen Şerban.
 
Surf sau windsurf

În funcţie de mărimea şi destinaţia lor, costul plăcilor de surf oscilează între cinci şi şase mii de lei. Dacă este vorba de placă de windsurf, costurile se dublează, pentru că aici trebuie inclus şi preţul catargului, care este de aproximativ 1.000 de euro, dar şi vela, care mai necesită încă 2.000 de lei.

„Ca să poţi să ieşi în siguranţă cu placa pe apă, tebuie să ai un echipament cât de cât performant, pentru că altfel este riscant. Eu am încercat să concurez acum câţiva ani pe lacul Siutghiol, la un concurs, şi, când am văzut că erau concurenţi care aveau echipamente de 10.000 de euro, printre care şi Radu Mazăre, m-am lăsat păgubaş“, spune subinginerul.