FOTO Bolomey, conacul cu acoperiş de aur

Originar din Elveţia, boierul Constantin Bolomey a ridicat pe moşia sa din satul ialomiţean Cosâmbeşti un conac mai puţin obişnuit. Legendele spun că boierul ar fi acoperit imobilul cu bănuţi de aur.

Opulenţă fără margini

Conacul boierului Bolomey din Cosâmbeşti a fost construit aproape de sfârşitul secolului XIX-lea de familia Gheţu, cu ajutorul unor mari maeştri italieni în ale arhitecturii. În anul 1932, boierul Constantin Bolomey părăseşte Elveţia pentru a se muta la Cosâmbeşti, cumpărând asftel impunătorul conac.

Imediat după ce a ajuns la Cosâmbeşti, boierul Bolomey a reprezentat o sursă inepuizabilă de legende locale.Toate vorbeau despre extravaganţa pe care Bolomey o afişa.

Cea mai impresionată dintre acestea se referă la faptul că boierul a dat ordin ca acoperişul conacului său să fie meşterit din bănuţi de aur, în niciun caz din ţiglă sau tablă aşa cum s-ar fi procedat în mod normal.

O altă legendă aminteşte şi de pasiunea boierului pentru fetele frumoase. Se presupune că în anexele conacului, boierul Bolomey avea o cameră specială unde erau ţinute încuiate  fecioare blonde, pentru satisfacerea poftelor trupeşti ale boierului.

Petreceri cu ştaif în stil victorian

Clădirea conacului, una masivă, s-a impus în Bărăgan ca o construcţie unică. Nobili, scriitori şi intelectuali ai secolului XX participau la petrecerile rafinate care se desfăşurau aici.

Meniul era bogat, iar distracţia dura câte trei zile şi trei nopţi. Ani de-a rândul, conacul a fost locul seratelor muzicale, cunoscută fiind pasiunea soţiei boierului Bolomey pentru muzică.

„Soţia boierului era o adevărată melomană. Nu se cunosc nume ale unor personalităţi ale vremii care să fi vizitat conacul şi să fi luat parte la seratele muzicale care se organizau cu periodicitate, însă sigur boierii aveau oaspeţi de seamă“, spune Elena Pacală, director al Direcţiei de Culte şi Patrimoniu Naţional Ialomiţa.