FOTO Bărbuleşti, comunitatea locală cea mai săracă din sud-estul României

Potrivit unui studiu al Institutului de Politici Publice, comuna Bărbuleşti din Ialomiţa este cea mai săracă localitate din zona de sud-est a ţării. Toate acestea deoarece, primăria din localitate poate asigura din venituri proprii, taxe şi impozite locale, doar 25 % din cheltuieli. Tot la Bărbuleşti îşi fac veacu şi cei mai mari hoţi, cămătari, traficanţi de carne vie sau interlopi din Ialomiţa.

Bărbuleşti, cel mai sărac sat din Bărăgan

Institutul de Politici Publice a făcut publică o listă cu cele mai sărace localităţi din ţară, care nu-şi pot asigura singure plata serviciilor din venituri proprii.

În judeţul Ialomiţa, singura comunitate locală descoperită de oficialii IPP a fost Bărbuleştiul. Satul ţigănesc de la marginea judeţului îşi acoperă cheltuielile doar în proporţie de 25 %, restul fiind asigurate cu fonduri de la Bugetul de stat. Problemele Bărbuleştiului nu se rezumă doar la atât. Comunitatea locală de aici este recunoscută prin gradul mare de infracţionalitate.

 La Bărbuleşti îşi fac veacul cei mai periculoşi interlopi, cămătari, peşti, hoţi şi tâlhari din judeţul Ialomiţa. Mai mult, tot la Bărbuleşti reprezentaţii Poliţiei Ialomiţene au fost nevoiţi să mărească numărul de efective a forţelor de ordine pentru că pericolul izbucnirii unor revolte de stradă este în permanenţă iminent.

O comunitate fără educaţie

Şcoala din Bărbuleşti este tratată cu indiferenţă de către elevi. Absenţele sunt cu nemiluita, iar la examenele naţionale, elevii nu reuşesc să obţină note de trecere. Aşa s-a întâmplat şi la Evaluarea Naţională de anul acesta, unde gradul de promovabilitate a fost aproape de zero. O încercare redresare a situaţiei a constat în construirea unei grădiniţe, proiect finanţat din  fondurile Băncii Mondiale, însă din lipsa de interes a autorităţilor locale proiectul s-a pierdut în hârtii.

Din ce trăiesc locuitorii?

Romii din Bărbuleşi au avut Franţa la degetul mic. Fac bani din cerşetorie pe care îi investesc în haine şi maşini de lux. Rămaşi pe drumuri, vor înapoi în „ţara făgăduinţei“.

Puiu Moise ( 47 ani)  şi-a lăsat piranda şi cei patru puradei şi a plecat „în ţări“, din cauza sărăciei.  Împreună cu familia sa, locuieşte într-un bordei aflat în inima Bărbuleştiului. Casa apoape stă să cadă. Prin acoperiş plouă ca afară, pereţii sunt scorojiţi, iar locul uşilor a fost luat de preşuri. Mâncarea este gătită sub cerul liber, la un cuptor de pământ. Adăpostul nu este împrejmuit cu garduri.

Dorind să scape de sărăcia lucie, spune el,  Puiu s-a decis să ia drumul străinătăţii. Văzând cum alţi vecini, care au plecat departe,  au reuşit să îşi facă un rost, s-a gândit la rândul său că ar fi bine dacă ar merge „în ţări“. S-a urcat în primul autocar şi a s-a dus în Franţa, tocmai la Paris.  

Ajuns în Oraşul Îndrăgostiţilor,  bărbatul s-a pus pe treabă.  A început să practice cerşetoria. De fiecare dată alegea cele mai aglomerate locuri.  Cât era ziua de lungă străbătea drumurile marii metropole şi apela la mila trecătorilor.  El nu se sfieşte să recunoască faptul că, timp de două luni, a trăit doar din cerşetorie.

„Poi ce să făcem şi noi domnu... întindeam mâna la trecători şi le ziceam «Bonjour!», iar la femei le ziceam «Bonjour madame!». Am cerşit, da nu mi-e ruşine să zic asta.“, spune ţiganul metodele pe care le folosea,  pentru le înmuia inima parizienilor.

Zilnic, din cerşit, Puiu strângea paroximativ 20 de euro. În cele două luni cât a stat acolo, a trimis în ţară 300 de euro.