Conacul părăsit în mijlocul Bărăganului, care înghite fonduri publice cu nemiluita. Clădirea este însă de nefolosit
0Ministerul Culturii şi instituţiile subordonate acestuia tratează istoria cu indiferenţă. Conacul Marghiloman din Ialomiţa, o bijuterie arhitectonică de la sfârşitul secolului al XIX-lea, aşteaptă de 24 de ani să fie reabilitat. Vreme de 12 ani, statul a pompat periodic fonduri pentru reparaţii, însă lucrările nu s-au finalizat.
Procuror, avocat şi apoi deputat, boierul Alexandru Marghiloman (1854 – 1925) a construit în satul Hagieşti, judeţul Ialomiţa, un impresionant conac. Lucrările au debutat în jurul anului 1860 şi s-au finalizat în anul 1875. Clădirea a fost ridicată pe ruinele unui alt conac, care data din secolul XVII. Datorită puterii financiare de care Marghiloman s-a bucurat, conacul său din Hagieşti a fost realizat cu ajutorul unor iluştri arhitecţi veneţieni. Potrivit datelor istorice, clădirea a fost prevăzută cu parter cu 7 camere, un etaj cu 10 încăperi, un hol central şi două terase laterale.
Eforturi zadarnice
În perioada comunistă, la fel ca majoritatea conacelor boiereşti, conacul din Hagieşti a fost rechiziţionat şi transformat în CAP. Situaţia clădirii se schimbă abia după 1992, când conacul Marghiloman reintră în proprietatea statului român, fiind dat spre administrare Institutului Naţional al Patrimoniului, instituţie aflată în subordinea Ministerului Culturii.
Tot în 1992 au început şi primele lucrări de reabilitare, care s-au întins pe parcursul a 12 ani, până în anul 2004. În toată această perioadă de timp, statul român a oferit peste un milion de lei pentru reparaţiile conacului din Hagieşti, însă lucrările nu s-au realizat conform planurilor.
Ruina din Bărăgan
Conacul este acum abandonat şi aşteaptă vremuri mai bune. Oficialii din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului recunosc deschis faptul că cei aproximativ 1 milion de lei investiţi în conacul de la Hagieşti, timp de 12 ani, au fost aruncaţi pe apa sâmbetei.
„Intervenţiile efectuate în anii anteriori la acest obiectiv nu au avut anvergura unor lucrări de restaurare-consolidare/punere în valoare aşa cum Institutul Naţional al Patrimoniului intenţionează să demareze în viitorul apropiat”, susţin reprezentanţii Institutului Naţional al Patrimoniului.
În ciuda intenţiilor cu privire la posibila redeschidere a şantierului din Hagieşti, oficialii INP nu au însă o dată certă. Totul depinde acum de maniera în care Ministerul Culturii va gestiona fondurile publice.
Citiţi şi:
Bătrână din Ialomiţa, omorâtă de virusul West Nile