Conacul Bolomey din inima Bărăganului, loc de socializare pentru nobilii bucureşteni ai secolului XX
0Moşia boierului Bolomey din localitatea ialomiţeană Cosâmbeşti era locul de întâlnire al protipendadei bucureştene. La fiecare sfârşit de săptămână caleştile boiereşti băteau drumurile Bărăganului pentru ca nobilii să participe la cele mai rafinate petreceri.
Petreceri cu ştaif în stil victorian
Construit undeva la finele secolului al XIX-lea, de o anume familie Gheţu, al cărui nume se pierde în istorie, ajutată de câţiva meşteri italieni, conacul a fost cumpărat, în 1932, de boierul Constantin Bolomey, originar din Elveţia. „Conacul în sine, prin materialele de construcţii folosite, poartă amprenta specifică începutului de secol XIX“, spune Elena Pacală, coordonatorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Ialomiţa. Clădirea, una masivă, s-a impus în Bărăgan ca o construcţie unică.
Mai mult decât atât, o legendă referitoare la această construcţie, vorbeşte despre faptul că boierul Bolomey era atât de extravagant, încât a preferat să îmbrace acoperişul conacului cu monede de aur. Nobili, scriitori şi intelectuali ai secolului XX participau la petrecerile rafinate care se desfăşurau aici. Meniul era bogat, iar distracţia dura câte trei zile şi trei nopţi.
Ani de-a rândul, conacul a fost locul seratelor muzicale, cunoscută fiind pasiunea soţiei boierului Bolomey pentru muzică. „Soţia boierului era o adevărată melomană. Nu se cunosc nume ale unor personalităţi ale vremii care să fi vizitat conacul şi să fi luat parte la seratele muzicale care se organizau cu periodicitate, însă sigur boierii aveau oaspeţi de seamă“, spune Elena Pacală.
Distrus de comunişti
Comuniştii au transformat conacul în CAP şi au amenajat în zonă o crescătorie de pui şi un depozit de legume. Pe vremea Ceauşeştilor, conacul a deservit ferma din Bora, pe post de crescătorie de pui, şi CAP-ul din Cosâmbeşti, ca depozit de legume şi îngrăşăminte. Intrat în patriomniul Consiliului Judeţean Ialomiţa din anul 1997 , conacul a ajuns o ruină. Lipsa fondurilor de restaurare i-au împiedicat pe aleşii judeţeni să restaureze monumentul.