Campanie arheologică încheiată la Piscul Crăsani, Ialomița. Aici s-a născut legenda despre comoara regelui dac Dromichete

Campania de cercetare arheologică din acest an de la Piscul Crăsani s-a încheiat, anunță Muzeul Județean Ialomița, precizând că aici s-au făcut primele săpături în anul 1870.

Situl arheologic de la Crăsanii de Jos-Piscul Crăsani, situat pe arealul comunei ialomițene Balaciu, reprezintă una dintre cele mai vechi cercetări arheologice din țară, primele săpături fiind întreprinse încă din 1870, sub coordonarea lui D. Butculescu.

De-a lungul timpului, începând cu anul 1923, cercetarea a continuat, implicând personalități marcante ale arheologiei românești, precum: Ioan Andrieșescu, Radu Vulpe, Vladimir Dumitrescu, Niță Angelescu sau Niculae Conovici.

Muzeul Județean Ialomița a reluat cercetarea sistematică a davei de la Piscul Crăsani în anul 2010, în colaborare cu un colectiv de specialiști de la Muzeul Brăilei „Carol I”, Institutul de arheologie „Vasile Pîrvan” București și Muzeul Dunării de Jos din Călărași.

„În campania arheologică 2022 s-au urmărit două obiective principale: stabilirea densității locuirii și a stratigrafiei în partea de sud-est a platoului și determinarea formei, a dimensiunilor, structurii și cronologiei sistemului de fortificare.

În acest scop au fost deschise șase secțiuni de lucru, în care au fost identificate 10 complexe arheologice: două locuințe de suprafață, o vatră exterioară, șase gropi getice și un șant (cel mai probabil cu rol de delimitare).

De remarcat este faptul că toate complexele analizate sunt de epocă geto-dacică (sec. II-I a.Chr), însă a fost cercetat și un consistent nivel de locuire medieval, datat în sec. IX-X p.Chr.”, a anunțat Muzeul Județean Ialomița.

Dintre descoperirile acestei campanii, menționăm vase ceramice fragmentare sau întregibile, unelte, arme din os și fier și alte elemente, dovezi de necontestat ale continuității și evoluției comunităților umane în aceasta parte a Câmpiei Bărăganului.

Aici s-a născut legenda despre comoara lui Dromichete

Complexul arheologic Piscul Crăsani, aflat în apropierea localităţii ialomiţene Balaciu, este unul din cele mai vechi situri arheologice din țara noastră. Aici s-a născut legenda despre comoara regelui dac Dromichete.

În această zonă a fost descoperită prima așezare neolitică din Muntenia cu un sistem de fortificaţie. Săpăturile arheologice desfăşurate aici au scos la iveală niveluri de locuire neolitice.

Pe ruinele acestor așezări a fost ridicat apoi un așezământ geto-dac de mari dimensiuni a cărui reședință a fost cetatea Helis. Sfârşitul existenţei davei de la Crăsani este menționată a fi în secolul I î.Hr, când aşezările şi acropola au fost distruse de un incendiu puternic.

Mai multe cercetări arheologice au scos la iveală existenţa pe teritoriul Ialomiţei a „Cetăţii Soarelui”, Helis, care a aparţinut primului rege dac Dromichete. Înainte să moară, el ar fi ascuns sub cetate o comoară. Zeci de oameni ar fi încercat să-i dea de urmă, însă mai multe legende susţin că ei au avut parte de un sfârşit groaznic.