Bicicleta, principalul mijloc de transport în Bărăganul interbelic

Majoritatea oamenilor de astăzi aproape că nu-şi pot concepe viaţa fără maşini. De la mers în concediu sau până la piaţă, drumurile se parcurg mai repede de la volan. Ei bine, cu aproape 80 de ani în urmă, în Bărăgan, bicicleta era principalul mijloc de transport. O confirmă o serie de statistici istorice potrivit cărora peste 1200 de ialomiţeni, din  perioada interbelică, preferau mersul pe două roţi.

Biciclete versus maşini, în anii interbelici

Potrivit statisticilor oferite publicului larg de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări, la sfârşitul lunii iulie, numai în judeţul Ialomiţa, au fost înmatriculate peste 2000 de autoturisme noi şi second-hand.

 Ceea ce în seamnă faptul că numărul celor care preferă să circule cu maşinile este mult mai mare decât al celor care aleg alte mijloace de transport.

Istoria ne învaţă însă că nu în toate timpurile automobilul era considerat la modă. În aceeaşi zonă, cu 80 de ani în urmă, oamenii preferau să circule ... pe două roţi, în loc de patru, aşa cum se întâmplă astăzi.

O altă serie de statistici şi cifre, de data aceasta adunate în cadrul „Anuarului Statistic al României din perioada 1938 – 1940” arată foarte clar faptul că, în trecut, ialomiţenii erau mari amatori de mişcare şi prea puţin interesaţi de confortul oferit de un automobil.

Astfel, în perioada interbelică mijlocul de transport preferat era, fără îndoială, bicicleta. Documentul oficial arată că această modalitate de deplasare a cunoscut un trend ascendent într-un timp extraoridnar de scurt.

Dacă în 1935 doar 67 de ialomiţeni aveau bicicletă, în anul 1937 peste 1237 de persoane preferau să circule pe două roţi. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre automobile.

În aceeaşi perioadă de timp, pe drumurile judeţului circulau doar 297 de automobile. În proprietate personală erau doar 231 de autovehicule şi 10 motociclete. Restul erau autobuze sau camioane deţinute de diverse întreprinderi.

Drumurile publice, un dezastru

E drept că nici infrastructura rutieră nu-i ajuta pe oameni să prefere maşinile în locul bicicletelor. Aceeaşi publicaţie oferă detalii şi despre starea drumurilor naţionale şi judeţene, existente în Bărăganul interbelic.

Aşa se face  că, în acea perioadă, suprafaţa rutieră a judeţului Ialomiţa era alcătuită din aproximativ 1000 de kilometri de drumuri naţionale şi judeţene. Jumătate din aceşti kilometri erau consideraţi de specialiştii acelor vremuri, „mediocre” sau „proaste”.