12 milioane de lei, pentru obiectivele şcolare abandonate din Slobozia
0Primăria Slobozia şi reprezentanţii Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud – Muntenia au semnat astăzi contractele de finanţare pentru continuarea unor obiecte şcolare, intrate în conservare în urmă cu patru ani. Administraţia oraşului va beneficia de 12 milioane de lei pentru a construi o sală de gimnastică şi un campus şcolar.
Şantiere închise de patru ani
În anul 2007, la Slobozia demarau lucrările de construcţii a două campusuri şcolare şi o sală de gimnastică. Iniţial, costurile lucrărilor au fost suportate cu fonduri de la Guvern. Timp de trei ani, şantierele au fost subvenţionate cu ţârâita, iar în anul 2010 abandonate definitiv, şantierele deschise în oraş intrând definitiv în conservare.
Se redeschid şantiere
Astăzi, în cadrul unei întâlniri oficiale, reprezentanţii Primăriei Slobozia au semnat, alături de reprezentanţii Agenţiei Regionale Sud –Muntenia, contractele de finanţare pentru continuarea lucrărilor începute cu şapte ani în urmă. Primele obiective care vor fi, în sfârşit realizate, sunt sala de gimnastică a Liceului Pedagogic „Matei Basarab” şi Campusul Şcolar de la Liceul de Arte „Ionel Perlea”.
Derularea lucrărilor de construcţie ale celor două obiective educaţionale costă 12 milioane de lei, majoritatea banilor provenind din fonduri europene, în cadrul unui proiect Regio, pentru dezvoltarea infrastructurii educaţionale din judeţul Ialomiţa. „Este foarte important pentru noi că am reuşit să obţinem linia de finanţare pentru aceste obiective. ADR este implicată în dezvoltarea infrastructurii şcolare din toate judeţele pe care le are în componenţă. Sperăm ca aceste obiective pe care le finanţăm astăzi la Slobozia să ajute elevii şi profesorii din oraş” a declarat în cadrul întâlnirii oficiale Liviu Muşat, preşedintele ADR Sud – Muntenia.
Citiţi şi:
Statistici istorice: câţi oameni ştiau să scrie şi să citească în Bărăganul interbelic
Deşi cifrele despre rata analfabetismului la nivel naţional încă ne sperie, procentul este infim comparativ cu alte epoci din istoria României. În perioada interbelică, de exemplu, peste 6 milioane de români, cei mai mulţi tineri peste 20 de ani, aveau probleme cu scrisul şi cititul. Şi în Bărăganul acelor vremuri neştiutorii de carte existau în număr mare