VIDEO-FOTO  Sat vechi de 4.500 de ani, reconstruit la Drăgăneşti-Olt

Satul neolitic din Drăgăneşti-Olt a fost reconstruit în mărime naturală în incinta Muzeului Câmpiei Boianului şi cuprinde şase bordeie în mărime naturală. Aşezarea a fost amenajată pe un teren împrejmuit cu un şanţ de apărare şi gard din nuiele împletite, precum în mileniul V î.Hr., iar intrarea se face pe o punte din lemn. În fiecare bordei există spaţii distincte: pentru locuit, pentru prepararea hranei şi pentru depozitarea uneltelor.

Iniţiatorul proiectului, Traian Zorzoliu (77 de ani), director al Muzeului Câmpiei Boianului, a amenajat colibele după „reţeta“ vremii, adică a folosit doar chirpici din trestie împletită şi pari bătuţi în pământ, iar, printre împletituri, tot pământ. Şi exteriorul colibelor a fost desenat după specificul acelei perioade. Casele sunt destinate diverselor categorii sociale: pescari, agricultori, olari, vânători. În interior se găsesc obiecte neolitice sau reconstituiri ale unor obiecte neolitice: mese, altare de cult, unelte pentru gospodărie şi pentru practicarea diferitelor ocupaţii.

A fost reconstituită chiar şi o locuinţă lacustră, folosită în vechime pentru depozitarea proviziilor, deoarece aşezările erau ridicate pe văi ce obişnuiau să se inunde frecvent. Tot aici a fost amenajat chiar şi un mormânt specific acestei culturi, groapa fiind ovală şi acoperiută cu plexiglas, iar scheletul, provenind tot din acea perioadă, are picioarele şi braţele aduse la piept în poziţia fătului, potrivit tradiţiilor de atunci. În „arheo-parcul“ de la Drăgăneşti-Olt, profesorul Zorzoliu a reconstituit satul după tipul aşezărilor neolitice specifice culturii Gumelniţa, ale căror urme au fost descoperite aici.

O uliţă din satul original

Iniţiatorul proiectului explică scopul satului care te transportă în timp. „Acest sat neolitic reprezintă, în fapt, o uliţă din satul original. Astfel apăreau în perioada neolitică aşezările: cu un grup mic de locuinţe, trei-cinci bordeie, amenajate în zone inundabile, pe nişte mici insule, care se transformau în sate. Ca să reuşim să redăm atmosfera de atunci, ne-am pregătit foarte mult. «Arheo-parcul» s-a făcut cu munca angajaţilor Muzeului Câmpiei Boianului, zi de zi, timp de aproape un an“, a declarat Traian Zorzoliu.

Colibele erau dese, uliţele sau calea principală nu erau mai mari de doi metri, uneori colibele fiind chiar lipite una de cealaltă. Construcţiile erau joase, asta şi pentru că înălţimea oamenilor din acele vremuri nu depăşea 1,50 - 1,60 metri. Casele nu aveau tavane, dar erau bine căptuşite la interior cu diverse materiale. Fiecare colibă avea vatră, cuptor, laviţă, iar patul era construit din pământ ridicat, peste care aşezau piei sau rogojini. Toate acestea pot fi văzute în muzeul din Drăgăneşti-Olt.

Satul neolitic a fost inaugurat pe 18 septembrie 2010, în prezenţa a 100 de participanţi din 24 de ţări. Oraşul a devenit, astfel, singurul din judeţ inclus într-un program internaţional de arheologie, ce a reunit pentru prima dată rezultatele mai multor proiecte din diferite zone din România.

Amenajarea satului neolitic Gumelniţa a început în aprilie 2009 şi s-a bazat pe descoperirile făcute în urma a şapte campanii arheologice demarate de mai mulţi specialişti din Bucureşti, Dolj şi Olt. Amenajarea a costat 15.000 de lei, dintre care 10.000 lei de la Consiliul Judeţean Olt, iar restul au venit din sponsorizări. Biletul de intrare în satul neolitic care te teleportează înapoi în timp costă doi lei.

Zorzoliu, creator de muzee

„Părintele“ primului parc neolitic din Europa, Traian Zorzoliu, este muzeograf, pictor profesionist cu 3.500 de picturi la activ, şi director al Muzeului Câmpiei Boianului Drăgăneşti-Olt. A înfiinţat, în total, zece muzee, şi a contribuit la crearea multor altora. În afară de muzeul de la Drăgăneşti, el a mai înfiinţat: Muzeul Casa Memorială „Nicolae Titulescu“, Complexul etno-cultural de la Stoicăneşti, Muzeul Mănăstirii Brâncoveni, Muzeul Mănăstirii Arnota şi Muzeul Istoriei Cărţii Vâlcene a Episcopiei, Muzeul Mănăstirii Curtea de Argeş şi a refăcut Muzeul Coziei, la care se adaugă Pinacoteca „Nicolae Titulescu“ din Chişinău.