Tradiţia de Bobotează care îi scoate pe crescătorii de cai din anonimat. „Am cai de când mă ştiu, şi tata a avut, nu mă las!“
0Mii de oameni din mai multe judeţe s-au strâns din nou la Slătioara, o comună din vecinătatea Slatinei, judeţul Olt, la sărbătoarea reînviată după 1990, „Botezul cailor“.
Deşi dimineaţa geroasă nu prevestea că atât de multă lume va ajunge la Slătioara, „Botezul cailor“, un prilej pentru crescătorii de cai să se laude cu animalele din grajd, a adunat din nou împătimiţii. Sărbătoarea are loc în fiecare an, de Bobotează, şi a fost reluată după zeci de ani de întrerupere în vremea comunistă.
Pe câmpul foarte aproape de malul Oltului au început să se adune duminică, 6 ianuarie 2018, mai întâi căruţele. Cei veniţi mai de departe au apelat la transport specializat pentru a-şi aduce caii de rasă în faţa privitorilor, în vreme ce comercianţii de produse destinase crescătorilor de animale şi-au găsit şi aceştia locul. Participanţii au continuat să vină până în jurul prânzului, când după slujba de sfinţire a Agheasmei Mari şi preoţii au coborât la izlaz pentru a îndeplini ritualul de botez al cailor şi al stăpânilor lor.
„Pentru casă îi mai ţin, pentru altceva, nu. Dacă ne mai cade, aşa, câte-un ciubuc... Nu mai avem ce face cu ei, dacă mai ducem un drum de nisip, un gunoi de grajd, pe loc, ceva. Îl duc la o persoană, îmi dă 50 de lei. Nu-şi scoate mâncarea într-un an. Cel puţin 300 de baloţi de fân, grăunţe, câte-o găleată pe zi... Eu muncesc cu mâinile ca să ţin iapa asta, şi mai munceşte şi familia. Muncesc în construcţii, lucrez sezonier la o firmă de la Bucureşti, suntem plătiţi bine, da’... Am avut cai de mic copil, de-asta îl ţin. Nevastă-mea a zis: «hai să mai luăm un mânz, să-l mai creştem!», dar nu, n-o mai iau de la capăt. Să ştiţi că au preţ caii, care e frumos, ce-i drept! Eu concurez cu ea la trăsătură, la greu“, a declarat Marin Predună, chiar din Slătioara.
Alţi doi cai care au atras privirile, un mânz şi mama acestuia, au fost aduşi de la Balş şi înhămaţi la căruţa transportată şi ea cu o maşină specială pe izlazul din Slătioara. Sunt caii pe care şi slătinenii au posibilitatea să îi admire, an de an, de ziua poetului naţional Mihai Eminescu, atunci când domnii şi domniţele de altădată sunt plimbaţi cu trăsurile până la statuia marelui poet, unde se depun jerbe de flori.
„De când mă ştiu cresc cai, şi tata a avut. După Revoluţie vin aici, îi auzeam pe ăştia, ăi bătrâni, că era şi înainte, dar copil n-am venit. Eu îi am pe ei şi mai am o iapă pe care o folosesc să-mi fac treburile, pe ei îi scot la concursurile de frumuseţe, unde îmi convine, unde pot să mă duc. Am o vârstă, cred că-i las, pân’ la urmă“, a povestit Solomon Butoi, sau „Nae Ciobanu’“, cum este bărbatul cunoscut în Vârtina, localitatea de la periferia oraşului Balş.