Video Primăria care are de restituit 12 milioane lei, bani europeni, stă cu mâna întinsă. „Altfel punem lacătul pe ea”

O primărie de comună din Olt a primit, din fondul de rezervă bugetară al Consiliului Județean, o sumă de câteva ori mai mare decât celelalte comune, rațiunea fiind că „se află într-o incapacitate de plată din cauza unei corecții financiare 100% pe un proiect”. Plătește anual o rată către Fondul de Garantare.

Primăria Dobrosloveni din județul Olt a primit, din fondul de rezervă aflat la dispoziția Consiliului Județean Olt, 800.000 lei, cea mai mare sumă, în timp ce orașelor le-au fost repartizați câte 500.000 lei, municipiului Caracal - tot 500.000 lei, iar municipiul Slatina nu a primit nimic. Celorlalte comune li s-au alocat sume între 100.000 lei și 400.000 lei, astfel că suma pe care o primește comuna Dobrosloveni a sărit în ochi. În total, Consiliul Județean Olt a distribuit din fondul de rezervă bugetară aproape 20 milioane lei, bani necesari primăriilor pentru cheltuieli curente și pentru asigurarea cofinanțării proiectelor cu fonduri europene.

De ce are Dobrosloveni tratament preferențial? „Comuna Dobrosloveni de 2 ani de zile se află într-o incapacitate de plată din cauza unei corecții financiare 100% pe un proiect și trebuie să dea banii înapoi, către Fondul de Garantare în primul rând. Și Consiliul Județean ajută să dea această sumă înapoi, pentru că altfel o închidem, punem lacătul pe ea și va rămâne - una dintre comunele mari, are aproape 4.000 de locuitori - neadministrată. (...) Dacă urmăriți în istoric, sunt sume mai mari decât media pe care Consiliul Județean le dă către UAT-uri la Comuna Dobrosloveni”, a precizat președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu.

Un proiect de 12 milioane pentru care i se cer banii înapoi în urma unei investigații de presă

Primăria Dobrosloveni riscă intrarea în incapacitate de plată după implementarea defectuoasă a unui proiect de înființare a rețelei de alimentare cu apă și canalizare în valoare de aproximativ 12 milioane lei.

Proiectul finanțat din fonduri europene și derulat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a fost câștigat de o firmă din Craiova după ce alte 15 firme au fost descalificate. La câteva zile firma câștigătoare a subcontractat lucrările unei firme din Olt, contrar dispozițiilor legale. Firma din Olt a folosit, la rândul ei, materiale și componente de o calitate inferioară celor ofertate în cadrul licitației. Despre toate acestea RECORDER a făcut o investigație de presă pe care a publicat-o în februarie 2020. Câteva luni mai târziu, jurnaliștii care au realizat investigația dezvăluiau că Direcția Națională Anticorupție și AFIR s-au sesizat, au demarat controale la Primăria Dobrosloveni, iar AFIR a cerut să fie returnați banii integral, asta după ce, spune primarul comunei Dobrosloveni, tot AFIR decontase jumătate din sumă.

Gheorghe Tudorașcu, primarul Comunei Dobrosloveni, a declarat pentru „Adevărul” că pe tema restituirii banilor există un proces în instanță, însă până când instanța se va pronunța sunt necesari bani pentru a plăti către Fondul de Garantare.

„Datoria asta vine de la un proiect pe fonduri europene cu care suntem în instanță. Trebuie să achităm datoria și apoi, dacă vom câștiga în instanță, vom primi toate sumele înapoi. Avem (n.red. - de dat) anual la fondul de garantare, e o suma fixa anuală. Aproape că anul viitor terminăm cu toate”, a afirmat Tudorașcu.

Primăria plătește datoria către Fondul de Garantare pentru a putea accesa în continuare fonduri europene, susține primarul. „Noi plătim datoria către cei care ne-au finanțat, ca să putem să scriem proiecte în continuare. La momentul ăsta chiar avem foarte multe proiecte în derulare. Pentru că, dacă nu acceptam eșalonarea respectivă, nu mai puteam să semnăm contracte de finanțare. Dar noi acum putem și semnăm contracte de finanțare pentru că ne plătim la data scadentă datoriile către orice furnizor”, a explicat primarul.

„Cetățenii beneficiază, apa este de calitate, totul e funcțional”

Proiectul, în ciuda neregulilor descoperite, a mers mai departe. „Proiectul este recepționat, este în funcțiune de peste 2 ani, 3 ani. Cetățenii beneficiază, apa este de calitate, adică totul este funcțional. Avem recepție la terminarea lucrării... Numai că l-am plătit noi, l-am finanțat noi. Pentru că, ce se întâmplă? Noi depuseserăm două cereri de plată la AFIR și ne-a fost decontată jumătate din valoare, peste 6 milioane de lei, adică peste 1,5 milioane de euro. Ne-au fost decontați fără să avem tăieri. La nicio cerere de plată n-am avut nici cel puțin 1% tăieri. Au fost la vizită în teren, au fost verificări, am făcut sondaje cu buldo, au văzut că și lucrarea este în regulă. Numai că, asta a fost. Și acum suntem la instanță și dacă se termină, Doamne-ajută, și câștigăm procesul, vom primi toate sumele înapoi”, se arată optimist primarul.

Mai mult, nu ar fi prima luptă în instanță pe care o duc cu AFIR. Primăria a mai făcut cu fonduri europene un centru de informare și promovare turistică. „Și acolo ne-au făcut cam același lucru, dar l-am câștigat și ne-au dat banii înapoi, până la ultimul euro”, susține primarul. În acel caz, tot calitatea bunurilor achiziționate ar fi fost problema, imprimantele achiziționate și panourile publicitare necorespunzând celor din oferte, a detaliat primarul.

„Nimeni n-a zis nimic”

Pe de altă parte, primarul spune că primăria plătește pentru o problemă care nu i se datorează în totalitate.

„Noi trebuie să mergem în continuare. Comuna Dobrosloveni trebuie să se dezvolte. Nu trebuie să rămână umbrită de o problemă care consider că nu ea noastră. Pentru că au fost diriginți de șantier, au fost constructori acolo, au fost din partea AFIR-ului care au făcut decontările. Adică nimeni n-a zis nimic și ca la final să spună că asta nu e în regulă. <Păi, n-ați fost în teren?>, < Păi, nu știm nici noi!>. (…) De exemplu AFIR a avut toată documentația de licitație și toate documentele, pentru că aveam o obligație, dacă mai doreau ceva, solicită informații suplimentare,  de fiecare dată le-am dat toate informațiile suplimentare”, a mai spus primarul.

Problema materialelor și a pompelor achiziționate care nu corespundeau ofertei (pe românește, s-au folosit materiale proaste, la prețuri supraevaluate) ar fi putut fi rezolvată prin tăierea de la plată a valorii acestora, e de părere primarul, pentru că „nu este o modificare substanțială a proiectului”.

Cât despre pompele din stația de pompare, care ar fi trebuit să fie aduse de la o firmă italiană recunoscută pentru calitatea produselor, în schimb sunt din China, s-ar fi procedat astfel pentru că firma nu și-a mai menținut oferta.

„Pompele au respectat caracteristicile stabilite prin licitație, dar n-au fost de la firma respectivă. Pentru că firma care a dat oferta financiară la momentul licitației - pentru că a durat proiectul vreo șapte ani - nu și-a mai asumat același preț. A zis - eu v-am dat oferta, oferta este valabilă doar 60 de zile. Noi nici nu semnaserăm contractele de lucrări, că eram în procedură de licitație. Documentele de licitație se depun, apoi comisia le analizează. Durează o lună, două. Dacă sunt contestații, cum au fost la noi, la CNSC... Inclusiv licitația pe acest proiect a fost la CNSC de vreo 3-4 ori, cred. CNSC-ul ne-a dat câștig de cauză și a spus – UAT Dobrosloveni este obligat să meargă înainte cu procedura”, a mai susținut primarul.

„Eu în continuare susțin că guvernul trebuie să găsească o cale de împrumuturi”

În afara datoriei din proiectul de canalizare și apă pe care acum Dobrosloveni îl suportă din buget primăria are, ca și celelalte primării din județ, nevoie de bani și pentru alte proiecte, pentru care trebuie să asigure cofinanțare.

„Nevoile localităților din județ sunt mult mai mari, mai ales pe cofinanțarea proiectelor. Sunt foarte mulți bani pe cofinanțarea proiectelor pe care nu îi avem nici noi și nici primăriile din județe. Eu în continuare susțin că Guvernul României trebuie să găsească o cale de împrumuturi sau altă formă să ajute UAT-urile din România pentru cofinanțarea proiectelor, pentru că de fiecare dată spunem că absorbția fondurilor europene e una greoaie. Primarii au capacitatea necesară de a construi proiecte, de a le pune în operă, numai că te lovești de această cofinanțare pe care unele localități chiar nu și-o pot permite”, a mai declarat președintele CJ Olt, Marius Oprescu. Chiar dacă proiectele vor fi duse la bun sfârșit, se va întâmpla într-o perioadă mult mai lungă, a mai adăugat Oprescu.