La ce vârstă încep să consume alcool copiii şi adolescenţii. „Băieţii beau bere şi mai puţin vin; fetele preferă spirtoasele“

Un deces din patru în rândul băieţilor şi un deces din 10 în rândul fetelor din segmentul de vârstă 15-29 ani sunt cauzate de consumul de alcool. Cifre îngrijorătoare stabilite în urma diverselor studii au fost date publicităţii, iunie fiind luna naţională a informării privind riscul consumului de alcool.

Mai mult de un sfert dintre adolescenţii cu vârste între 15 şi 19 ani de pe glob consumă alcool, ceea ce înseamnă 155 milioane persoane. Deşi consumul episodic excesiv este mai redus în rândul adolescenţilor decât la populaţia generală, la următoarea categorie de vârstă, 20-24 ani, cifrele cresc alarmant, în special în cazul băieţilor, anunţă cercetătorii.

Luna iunie este dedicată la nivel naţional informării asupra efectelor nocive ale consumului de alcool, iar datele despre consumul de alcool în rândul adolescenţilor şi tinerilor sunt cuprinse într-o analiză realizată de specialiştii Institutului Naţional de Sănătate Publică, cei ai Centrului Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate şi cei ai Centrului Regional de Sănătate Publică Sibiu, analiză postată şi pe site-ul oficial al Direcţiei de Sănătate Publică Olt.

Unde sunt „campionii“ Europei

„Aproximativ 80% din tinerii europeni de 15-16 ani (cu excepţia Islandei) au consumat alcool cel puţin o dată în viaţă, cu variaţii între între 35 şi 96%, cele mai înalte rate de consum fiind în Republica Cehă, Albania şi Ungaria, iar cele mai mici în Islanda, Macedonia şi Norvegia.

În rândul adolescenţilor europeni se înregistrează cele mai înalte niveluri ale consumului regulat de alcool (43,8%), urmaţi de omologii lor de pe continentul american (38,2%) şi de cei din regiunea Pacificului de Vest (37,9%). Până la 66% din adolescenţii din Austria, Cipru, Danemarca sau Grecia consumă alcool zilnic sau aproape zilnic, cel mai redus nivel al consumului regulat fiind înregistrat în Islanda (9%). Aproximativ 13% din adolescenţi afirmă că au experimentat un episod de ebrietate în ultimele 30 de zile“, se menţionează în analiza citată.

Cee ace nu surpinde, probabil, este că băieţii sunt mai frecvent consumatori de alcool faţă de fete. Ponderi înalte ale consumului în rândul fetelor sunt raportate însă în Flandra (77%), comparativ cu Albania sau Macedonia (51%). Tinerii din ţările nordice, pe de altă parte, sunt „campionii“ consumului episodic excesiv (mai mult de 5 porţii de alcool la băieţi şi 4 porţii la fete), aproape 40% dintre ei îmbătându-se ocazional.

„48% beau ca să uite de probleme“

 „În general, băieţii consumă bere şi, în mai mică măsură, vin, în timp ce fetele preferă spirtoasele. Pentru 64% din adolescenţi şi tineri, alcoolul este un mijloc de distracţie, în timp ce 48% beau ca să uite de probleme. Mai puţin de jumătate din tineri (42%) admit că alcoolul ar putea avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii“, mai spun studiile citate de specialiştii instituţiilor amintite anterior.

Doar că efectele dăunătoare sunt foarte multe şi au fost şi acestea cuantificate. Astfel, unul din zece adolescenţi este victimă a violenţei fizice asociate alcoolului, spun cercetătorii. La adolescenţi, consumul de alcool este asociat cu tulburări de gândire, scăderea memoriei şi concentrării, tulburări emoţionale şi comportamentale. Cu cât consumul de alcool debutează mai devreme, cu atât riscul de dependenţă creşte iar lupta pentru a scăpa de această dependenţă devine mai dificilă.

„Aproximativ 60% din adolescenţi afirmă că au gustat prima băutură înaintea vârstei de 13 ani, iar 12% au experimentat primul episod de ebrietate la această vârstă. Cu cât vârsta de debut a consumului de alcool este mai timpurie, cu atât mai puternică este relaţia sa cu alcoolismul cronic, cu consumul de lungă durată, cu abstinenţa de scurtă durată şi recăderile multiple după o perioadă de abstinenţă, precum şi cu prezenţa unor consecinţe de ordin medical. Cea mai înaltă vulnerabilitate faţă de efectele alcoolului şi faţă de dependenţa de alcool este asociată cu consumul de alcool înaintea vârstei de 15 ani, ipoteză puternic susţinută de numeroase studii efectuate în ultimul deceniu“, se mai menţionează în analiza citată.

Peste 40% din persoanele care au început să bea înaintea vârstei de 15 ani, 39% din cele au băut de la vârsta de 15 ani şi de 31% din cele care început să bea după vârsta de 16 ani sunt dependente de alcool. „Pe perioada copilăriei şi adolescenţei, fiecare an de vârstă fără alcool scade riscul de dependenţă cu 8 până la 14 procente“, este constatarea specialiştilor, care spun de asemenea, citând un studiu realizat în 2006, că tinerii care au consumat alcool înaintea vârstei de 13 ani au un risc de şapte ori mai mare de a abuza de alcool la vârsta adultă comparativ cu cei încep să bea după vârsta de 17 ani.

Adolescenţii care descoperă gustul ademenitor al produselor alcoolice înaintea vârstei de 14 ani au un nivel mai mare de stress, nivel asociat cu creşterea proporţională a aportului de alcool. Alte studii spun că vârsta la care se înregistrează prima beţie ar fi chiar mai importantă pentru predicţia tulburărilor ulterioare legate de alcool decât vârsta la care adolescenţii sau tinerii au consumat primă dată.

Ce spun cifrele despre adolescenţii şi tinerii din România

Deşi nu mult, consumul de alcool în rândul adolescenţilor din România a scăzut constant în perioada 2010-2016, reducându-se cu 2 procente în cazul băieţilor şi cu 5 procente în cazul fetelor. 

„Aproximativ 6% din tinerii sub 18 ani au început să consume alcool  înaintea vârstei de 9 ani, 4,37% între 9 şi10 ani şi doar 4,78% după vârsta de 17 ani. În profil european, România este una dintre ţările cu un nivel înalt al consumului ocazional de alcool“, spune analiza.

O altă cifră alarmantă este cea a numărului deceselor cauzate de alcool, care tot cresc din 2003 la grupa de vârstă 5-19 ani, astfel că anii 2016 şi 2017 au înregistrat două vârfuri de mortalitate (13,84% din mortalitatea totală în 2016, 13,77% în 2017). „Atât excesul mortalităţii, cât şi cel al morbidităţii a fost de circa 3 procente faţă de mediile europene la băieţi, dar fără diferenţe semnificative în rândul fetelor“, mai spun cifrele făcute publice de către specialişti.