Cum şi-a pierdut pilonul de susţinere una dintre clădirile emblematice ale României comuniste. Tovarăşii au decretat că semăna cu o cruce
0O clădire considerată în epocă una dintre cele mai frumoase realizate de arhitectul Niculae Vlădescu a fost ciuntită peste noapte, pentru că unul din pilonii de susţinere avea, au interpretat comuniştii, forma unei cruci. Slătineni şi mai vigilenţi au avut, în schimb, suficient timp să imortalizeze varianta iniţială.
Povestea „crucii“ de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Slatina, care aproape de mijlocul anilor ’70 a stârnit ceva tevatură în oraş, a fost readusă la viaţă prin postarea istoricului Aurelia Grosu de pe pagina personală de Facebook. Iată ce a scris fostul director al Muzeului Judeţean Olt, dr. Aurelia Grosu:
„Un stâlp de susţinere aplatizat cu rolul de a spori rezistenta unui volum (intrarea secundară în Casa de Cultură) rezultat din proiectare, a fost interpretat ca o reprezentare a semnului crucii. S-au găsit –„organe vigilente“ care au reclamat „crucea“ şi în timp record braţul se sus al pilonului a fost demolat, rămânând în formă de T.
Dr. Mircea Serbu, care a fotografiat cu mari riscuri case înainte sau în cursul demolării, a înregistrat şi „crucea“ (probabil că este o fotografie unicat). Mulţumim!“.
Casa de Cultură a Sindicatelor Slatina astăzi FOTO: Facebook/Iubim Slatina
Slătinenii care savurează fiecare postare a dr. Aurelia Grosu nu au ratat ocazia să comenteze, dar şi să vină cu amănunte legate de acest episod. Aşa a apărut o a doua fotografie, cel mai probabil realizată tot de dr. Mircea Şerbu, în care apar nepoţii medicului, iar pe fundal casa de cultură în construcţie.
Pilonul a fost retezat în timp record
Casa de Cultură a Sindicatelor Slatina este creaţia arhitectului renumit Niculae Vlădescu, realizată în colaborare cu arhitectul C. Frumuzache. pentru care a obţinut, în 1973 şi premiul Uniunii Arhitecţilor din România. Multe alte case de cultură construite în acei ani, în toată ţara, I se datoarează, însă arhitectul şi-a pus amprenta, de asemenea, pe proiecte de restaurare şi extindere (palatul Cotroceni este unul dintre acestea). Clădirea din Slatina fost realizată în nici doi ani, în perioada 1972-1973, şi este considerată printre cele mai frumoase clădiri din acea perioadă.
Casa de Cultură a Sindicatelor Slatina în timpul construcţiilor FOTO: Facebook/Iubim Slatina
Pilonul buclucaş a fost, însă, retezat în timp record, rezistând doar câteva zile, suficient ca medicul Mircea Şerbu, un împătimit iubitor al istoriei locale, să realizeze fotografia pe care slătinenii au putut să o vadă în postarea istoricului Aurelia Grosu.