Cum alegem cafeaua cea mai bună - testul cu bobul spart cu dinţii. De ce e interzis să punem cafeaua în apă fierbinte

Este plăcerea mai mult sau mai puţin vinovată a fiecăruia dintre noi, o bem să ne trezim sau doar să ne acompaniem prietenii, a generat o industrie puternică, dar şi controverse. Cum o alegem, însă, am încercat să aflăm de la pasionaţi.

Ne lăsăm convinşi de publicitate adesea, uneori de preţul promoţional, sau de recomandările prietenilor, ne bazăm pe experienţele anterioare şi ne ghidăm prea puţini dintre noi după elemente simple, dar deosebit de importante, pentru calitatea produsului.

„Cafea este un aliment, aşa că ar trebui în primul rând să ne întrebăm cât poate fi de bun un produs care are valabilitate doi ani“, semnalează Corina Catrina, o pasionată de cafea care în timp şi-a cultivat pasiunea urmând cursuri în domeniu, un prim aspect. Produsele din super-market au marcată pe etichetă data expirării, însă de cele mai multe ori lipseşte data la care cafeaua a fost prăjită, un element esenţial pentru garanţia prospeţimii la care ne aşteptăm.

Un prim criteriu ar putea fi, prin urmare, prospeţimea. Iar când vorbim de prospeţime, ar trebui să ne orientăm către cafeaua pe al cărei ambalaj primim astfel de informaţii. De obicei o găsim în magazinele tip băcănie, adusă de la încă puţinii furnizori din România care o prăjesc în ateliere mici, o fac din paiune şi cu atenţie deosebită la detalii cum sunt timpul de prăjire, soiul cafelei, provenienţa etc.

„Un indiciu simplu pentru cafeaua proaspăt prăjită ar fi acela că bobul se sparge uşor în dinţi. La început nu simţi foarte bine aroma, însă după râşnire începe să se dezvăluie.“, spune Corina Catrina.

„Nu cumpărăm cea mai bună cafea după preţ!“

Dacă avem impresia că punând în coşul de cumpărături o cafea scumpă am cumpărat una de calitate este doar o impresie, spune Corina Catrina. Preţul are de prea puţine ori legătură cu ceea ce descoperim într-o pungă de cafea. „Am stat de vorbă cu mulţi prieteni, am experimentat şi eu şi într-adevăr, ca toate produsele, de altfel, şi cafeaua produsă în România sau pentru România, de nume mari, nu este aceeaşi cu produsul similar pe care-l găsim în Germania, Italia sau Franţa. Şi eu, personal, mai am o îndoială, anume că ceea ce vedem pe etichetă, 100% Arabica, este şi în pachet. În special la soiurile pentru espresso se adaugă într-un anumit procent Robusta, pentru cremă. Iar Robusta este o bălărie, o cafea care creşte peste tot, foarte ieftină“, spune Catrina.

Că la o cafea de marcă plătim în preţul produsului şi ambalajul, uneori deosebit, şi costul publicităţii nu mai este un secret.  La acelaşi preţ însă putem cumpăra o cafea proaspăt prăjită, care să ne încânte simţurile.

„Nu e vorba de a promova un anume tip de cafea, însă, sincer cred, cea mai ieftină cafea praspăt râşnită într-o băcănie, de unde primeşti informaţii privind data la care a fost prăjită, e mai bună decât oricare cafea obişnuită din supermarket. Şi găseşti cafea de la 4,8 lei pentru 100 de grame, până lei 18 lei /100 grame.

Sunt acei pasionaţi de cafea care deţin manufacturi şi care duc lucrurile atât de departe încât îşi aleg zona de unde provine cafeaua, combină tipurile de cafea după reţetele proprii, au deosebită grijă la timpul de prăjire, verifică atent procesul în toate etapele.

Oricum, ce mai recomand, personal, este să nu ne obişnuim cu un anumit tip de cafea şi să refuzăm să încercăm şi altceva. Am clienţi la magazin care cumpără nu 100 de grame, ci 50 de grame, să încerce, să vadă cum este, unii o combină. Unii preferă o cafea mai bine prăjită, alţii prăjită mediu, cu un gust puternic, mai acidă, mai aromată...“, dezvăluie Corina Catrina.

„Cafeau nu se pune în apa fierbinte“

Secrete sunt şi la prepararea cafelei. Dacă o cumpărăm din supermarket, granulaţia e standard, potrivită - ne comunică cel mai des producătorul -  şi pentru ibric, şi pentru espressor, şi pentru filtru, lucru care nu se întâmplă în magazinele specializate, unde ştim exact cum urmează să o preparăm şi, prin urmare, ce să cerem.

Dacă o preparăm la ibric, vom avea grijă să o adăugăm în apa rece sau călduţă, nicidecum în apa fierbinte, diferenţa mare de temperatură făcând să bem o cafea „arsă“, explică interlocutoarea noastră. Secrete pentru a ne bucura de prospeţime sunt şi în ceea ce priveşte păstrarea. Într-un recipient închis  etanş este recomandarea pe care aproape cu toţii o ştim, însă nu în frigider, vine completarea, explicaţia fiind aceea că la fiecare deschidere a borcanului de cafea diferenţa de temperatură face ca umiditatea să crească, iar cafeaua noastră să capete chiar un miros de rânced, după o vreme. Ideal ar fi să cumpărăm cafea pentru doar câteva zile, dacă avem acasă o râşniţă s-o cumpărăm chiar boabe şi să râşnim doar atât cât ne trebuie.

Cât despre tipul de cafea, să fie Brazilia, Guatemala, Rwanda, Kenya, Columbia... : „Eu cred că se alege în funcţie de personalitate!“, încheie Corina Catrina.

Citişi şi: 

Avantajele şi dezavantajele consumului de cafea