Cultura aleasă masiv de fermieri influențează producția de miere. Cum schimbă vremea profitul apicultorilor

Anul apicol, care a dat semne bune în primăvară, este sub semnul întrebării din cauza variațiilor mari de temperatură în privința mierii de salcâm. Primul cules în schimb a fost bun. „Noaptea trebuie să fie peste 10-11 grade Celsius”.

Mierea de salcâm și cea de tei, printre cele mai râvnite în piață, depind în acest an de capriciile vremii. Albinele sunt în plină perioadă de cules, apicultorii fac la rândul lor tot ce le stă în putință pentru o producție bună, mai este nevoie de temperatura potrivită, spune Cosmin Măndică, un cunoscut apicultor din județul Olt.

Sezonul a debutat relativ bine, prima miere culeasă de albine fiind cea de rapiță, o cultură pe care fermierii au pariat mai mult decât în anii trecuți. Și consumatorii au început să aprecieze calitățile mierii de rapiță și să o caute, deși apicultorul spune că încă mai primește priviri nedumerite și deja previzibila întrebare: de ce este albă?

„Primul în an este culesul la pomii fructiferi și apoi la rapiță. Pomii fructiferi, a fost un an dificil, au pornit târziu, rapița, în funcție de cum a fost cultivată de fermieri, în zonele sudice deja e terminată, iar în zonele din nord, unde sunt și eu, mai sunt două, trei zile. La fel, salcâmul pleacă mai repede în zona Calafatului și zona Corabia și pe măsură ce urci în interiorul țării, spre Curtea de Argeș, avem culesul 2 și 3. După, în luna iunie ar fi teiul. Moldova este zonă recunoscută, la fel Dobrogea, pădurea Snagov. Dar teiul este capricios, nu secretă întotdeauna. Și, la fel, depinde de condițiile meteo”, a precizat apicultorul.

Variația de temperatură își spune foarte mult cuvântul în această perioadă în zona în care apicultorul și-a dus stupina, în județul Vâlcea. „Totul e alb, dar noaptea sunt 10 grade Celsius și a doua zi nu secretă planta nectar. Dar totul e alb”, a completat Cosmin Măndică.

Condițiile propice presupun o temperatură de peste 10-11 grade Celsius noaptea și în cursul zilei peste 22 grade. „Și fără ploi”, a adăugat apicultorul.

După culesul la salcâm urmează o perioadă de repaus, în care se refac familiile de albine.

În plină vară, albinele culeg mierea polifloră, floarea-soarelui fiind baza, iar în luna august apicultorii speră la mierea cea mai căutată, cea de mană.

După fiecare cules al albinelor mierea se extrage.

Cine caută mierea de rapiță

„În perioada aceasta n-am extras încă, condițiile meteo fiind foarte capricioase, albinele bulversate, am luat ramele acasă, le-am înlocuit cu alte rame. E un volum mare de muncă”, a continuat Cosmin Măndică.

Cu toate provocările, primul cules a fost promițător. „La rapiță este un an bun. Fermierii au cultivat masiv rapiță și grâu, pentru că floarea soarelui și porumbul nu au dat randament în ultimii ani din cauza secetei. Cel puțin în zona mea, sunt fermieri care din 300 de hectare n-au pus un hectar de floarea-soarelui”, a arătat fermierul.

Mierea de rapiță, la care producția va fi bună indiferent de zonă, având în vedere suprafețele mari cultivate, a început să fie cunoscută și căutată pe piață.

„O caută pentru partea terapeutică, pentru beneficiile mierii, în special pe sistemul renal. Ca orice tip de miere, are beneficii pentru stomac, digestie, pentru sistemul respirator. Sunt beneficii generale, la care se adaugă cele specifice tipului de miere. (...) Mierea de rapiță este preferată pentru că este tartinabilă, o utilizează în consumul curent, și pentru faptul că este cunoscută drept mierea neutră. Nu schimbă gustul cafelei, de exemplu, eu o recomand cu căldură, o folosesc în acest sens. Cei care o cunosc o solicită, dar am avut și surpriza să întâlnesc oameni care n-au gustat-o niciodată, n-au văzut-o niciodată. Întreabă de ce e albă. Iar în momentul în care o văd tartinabilă, spun – stai, că mierea e tartinabilă, are cristalele alea mai mari. Și le spun – nu, aceea e mierea polifloră”, a mai spus apicultorul.

Prețul mierii, pe de altă parte, este neschimbat de cel puțin trei ani, susține apicultorul. „este același, și dacă vă uitați un pic la nivel de inflație, a crescut cu cel puțin 50%”, a mai precizat Măndică.

Apicultorii au speranțe că apelul lor lansat către reprezentanții Ministerului Agriculturii le va aduce în sfârșit un sprijin. Au solicitat sprijin pentru familiile de albine care să se acorde asemeni sprijinului pentru alte sectoare din agricultură, iar semnalele sunt că ar putea primi în sfârșit un sprijin/familia de albine, un amendament în parlament, lansat în acest sens, trecând de Comisia pentru agricultură.

Producția de miere depinde de asemenea de uu parteneriat pe care apicultorii este obligatoriu să-l aibă cu fermierii. Este o perioadă în care cei din urmă se confruntă, la rândul lor, cu diverse provocări și sunt obligați să-și trateze culturile, or nesincronizarea între aceștia și apicultori poate compromite o stupină.

„Relația fermier-apicultor este esențială. Sunt fermieri care procedează exact cum spune legea, cu înștiințare la primărie, cu 48 de ore înainte. Dar eu, în momentul în care m-am deplasat cu stupii acolo, am fost al primărie, am fost al postul de poliție, am îndeplinit întocmai procedura. Avantajul este că și fermierul în zona căruia merg de 15-16 ani este un om care înțelege importanța albinei. (...) trebuie înțeles că oamenii aceștia nu pun culturi tehnice pentru a fi masă meliferă. Este afacerea lor. Anul acesta a fost bun și tratamentele oarecum nu au mai fost atât de intensive pentru că gerurile din iarnă au făcut să nu se mai dezvolte atât de mult dăunătorii. Dar întotdeauna coabitarea fermier-agricultor este cea mai benefică”, a conchis apicultorul.