Profesorul care a făcut istorie în culturismul românesc

Voturile cititorilor, ale juriului de specialitate şi ale redacţiei „Adevărul" l-au clasat pe profesorul Ioan Curtean de la Clubul Sportiv ”Șoimii” Sibiu pe locul trei în campania „Profesorii cu care Sibiul se mândreşte".

Fiecare colț al sălii de antrenament de pe strada General Magheru are câte o poveste. De la aparatele noi sau cu ani mulți în spate, pereții tapetați cu fotografiile campionilor și până la lambriurile pe care le-a montan singur, cu ani în urmă, toate spun, tăcut, povestea muncii de o viață a profesorului Curtean.

Începuturile

”În tinerețe, eram vecin cu pionierul culturismului românesc, Gheorghe Humă. Mi-au plăcut tare mult mușchii și am vrut să fac și eu, fiind slab. Am început cu profesorul Ioan Bica, la școala 14, într-o cameră. Nici nu se știa metodică de dezvoltare, lucram cu gantere și haltere”, rememorează profesorul Curtean.

Croitor de meserie, a mers în paralel, timp de 17 ani, cu croitoria și culturismul. ”Am fost croitor la comandă, am lucrat în central orașului, lumea mă cunoștea de la croitorie. Iubesc și acum croitoria, dacă vine cineva îl ajut”, spune zâmbind antrenorul care a făcut istorie în culturismul românesc.

Performanțe

Din 1987, face doar culturism, sport în care a ajuns, în România, să scrie istorie. În 1991, la campionatul mondial de la Lisabona, Gheorghe Mănică, elevul său, era medaliat cu bronz, aducând prima medalie din istoria culturismului românesc.

”Cel mai emoționant moment a fost atunci când am fost anunțat în 1991 la telefon că sportivul meu a luat medalie de bronz. Pe el n-au vrut să-l ducă, i-am plătit eu cazare, masă și transport și a fost singurul care a luat medalie”, povestește Ioan Curtean.

În 2005, Gabriel Bărbos, un alt sportiv pregătit de Ioan Curtean, devenea campion European, iar Liana Pall a devenit, în 2009, 2010 și 2011, campioană europeană și mondială. ”România nu a avut încă o sportivă ca ea”, spune Ioan Curtean, pentru care momentele în care aude în sălile de concurs imnul României sunt unice. ”Sunt moment de nedescris, când ieși în străinătate și i-ai bătut pe toți”.

” Culturismul nu este un sport, este un mod de a trăi”

Teoretic, antrenorul are program ”conform normei didactice”, respective 18 ore pe săptămână. Practic, petrece în sala de antrenament atâta timp cât este nevoie. ”Când pregătim campionatele mondiale și europene și la 11 noapte sunt aici, altfel nu scoteam rezultatele astea. Culturismul nu este un sport, este un mod de a trăi. Aici vin doar adepții culturismului, fac din drag, din plăcere, și promovez un culturism curat, sunt împotriva celor care se anabolizează”, spune antrenorul, acum în vârstă de 56 de ani.

Are o relație foarte bună cu elevii săi, de care vorbește cu mândrie și cu drag. ”Pe toți i-am îndrumat să termine studii, să se pregătească, nu cumva să nu facă școală. E nevoie de minte sănătoasă într-un copr sănătos – întâi urmăresc sănătatea sportivilor și apoi performanța”, spune antrenorul.

Dincolo de sala de antrenament, este un tată extreme de mândru de cele două fiice ale sale, iar în timpul liber scrie cu plăcere muzică și poezie creștină.

Carte de vizită

Ioan Curtean face culturism din 1970, iar din 1987 este antrenor instructor. Imediat după Revoluție a devenit antrenor de culturism și fitness, și apoi professor de educație fizică și sport. A urmat un master în tehnologii informatice aplicate în managementul organizațiilor sportive, iar din 2007 este antrenor emerit și profesor asociat la Universitatea ”Lucian Blaga”. Este membru în biroul federal al Federației Române de Culturism și Fitness și președintele comisiei de antrenori din cadrul forului. În 2007, la Bratislava, a primit din partea Federației Internaționale de Culturism medalia de aur și diploma de excelență pentru efortul depus la dezvolatrea ,culturismului național. Profesorul Curtean este de asemenea autorul cărții ”Culturismul – arta modelării trupului și a minții”.