Paşte de poveste în Muzeul Satului din Sibiu. Cum puteţi sărbători Învierea Domnului în cel mai mare muzeu în aer liber din sud-estul Europei
0Iubitorii de tradiţii pot opta pentru o altfel de alternativă de petrecere a sărbătorii Învierii Domnului, în cel mai mare muzeu în aer liber din sud-estul Europei, Muzeul Astra din Sibiu.
Dacă vă e dor de copilărie, de peisaje de poveste şi vreţi să vă bucuraţi sufletul cu o slujbă de Înviere într-un loc special, nu este variantă mai potrivită decât să vă petreceţi Paştele în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului. Pentru cazare, aveţi atât varianta Hostelului Diana cât şi, pentru cei mai pretenţioşi, cea a Hanului Veştem, unde proprietarii au pregătit un pachet special pentru sărbătorile pascale.
La Hostel Diana preţurile pleacă de la 30 de lei de persoană pentru un loc în camera cu 6 paturi şi ajung până la 100 de lei pentru o cameră cu două paturi. Camerele au toaletă comună. Pentru grupurile de peste 20 de persoane cazarea e 25 de lei de persoană, indiferent de tipul de cameră, şi toţi cei care se cazează aici au intrarea gratuită în muzeu. Masa nu este inclusă, însă iubitorii de preparate tradiţionale pot mânca la cele două localuri cu specific din incinta Muzeului, Cârciuma din bătrâni sau Hanul Tulgheş.
Pentru turiştii mai pretenţioşi, cei de la Hanul Veştem, aflat de asemenea în incinta muzeului, au pregătit pachete speciale de 3 nopţi, cu toate mesele incluse. Pachetul costă 450 de lei de persoană şi include cazarea în cameră dublă cu baie proprie şi, pe lângă mesele principale, şi prânzul festiv din ziua de Paşti.
Înviere în aer liber
Turiştii care ajung la Sibiu se pot plimba ore în şir pe aleile unuia din cele mai frumoase muzee ale României sau pot face plimbări cu trăsura, preţul fiind de 60 de lei pe oră. Slujba de Înviere este de asemenea una specială şi se ţine la biserica din Bezded, în aer liber, evenimentul atrăgând an de an în jur de 500 de persoane. Slujba începe la miezul nopţii iar accesul vizitatorilor se face pe poarta principală şi pe poarta de la Biserica din Bezded, începând cu orele 23.00.
Biserica din Bezded - Foto Arhiva CNM Astra
“Biserica, construită în întregime din lemn, este datată în anul 1759. Originară din zona Sălajului, a fost prima dintre cele trei biserici aflate în colecţia muzeului transferată în Muzeul ASTRA. La mijlocul secolului al XVIII-lea, biserica ortodoxă din Transilvania, parte a Imperiul Habsburgic, mare putere catolică, se afla, încă, într-o semilegalitate impusă de autorităţile catolice, românilor «neuniţi» (cum apar adesea numiţi în documentele vremii cei care refuzaseră unirea cu biserica romano-catolică) fiindu-le refuzată construcţia de lăcaşe de cult de mari dimensiuni, din piatră sau alte materiale solide. Astfel se explică larga raspândire a bisericilor de lemn, lemnul constituind materia primă aflată cea mai la îndemână, asemănătoare cu arhitectura caselor tradiţionale din Maramureş. Interdicţiile impuse nu au ştirbit din valoarea estetică, biserica dominată de turnul clopotniţă părând monumentală şi impozantă, dar în acelaşi timp dând şi o senzaţie de intimitate, atât privită din exterior căt şi din spaţiul interior”, explică muzeograful Adrian Scheianu.
Vă mai recomandăm:
Mâncărurile tradiţionale ale romilor sunt simplu de făcut, foarte săţioase şi, spun cei care le-au testat, extrem de savuroase. Şah Hai Mas-ul, puiul pe sâr a la Lulica, bândăreţul sau săviacul sunt preparate uşor de făcut de către orice gospodină.
Vestitul salam de Sibiu era considerat, în comunism, unul dintre produsele de lux din România. Producţia mergea în cea mai mare parte la export. „Adevărul“ vă spune povestea gustosului salam.
Vestită nu doar în ţară ci şi în afara graniţelor ei, telemeaua de Sibiu se face şi acum după reţete vechi, transmise în familiile de oieri din generaţie în generaţie. Gustul deosebit depinde de mai mulţi factori, de la compoziţia păşunilor unde sunt duse oile până la modul de preparare şi păstrare.