Motivul pentru care instanţa a validat căsătoria unor minori „conform legii ţigăneşti”. Fata a născut la 12 ani

Judecătoria Avrig a confirmat o ordonanţă de renunţare la urmărire penală emisă de către procurori în cazul unui adolescent de 17 ani, cercetat pentru act sexual cu un minor, după ce s-a căsătorit cu o fată de 11 ani, care a şi făcut un copil la vârsta de 12 ani.

Totul a început în 2017, când două familii de romi s-au înţeles pentru căsătoria unei fete de 11 ani cu un băiat de 17 ani. Părinţii fetiţei şi ai adolescentului „au tocmit o cununie după obiceiurile ţigăneşti, în care au făgăduit reciproc căsătoria minorei cu minorul pe atunci în vârstă de 17 ani”. „Conform legii ţigăneşti, părinţii băiatului au lăsat garant familiei fetei un pahar de aur în valoare declarată de 100.000 de euro, iar fata a rămas să locuiască în casa familiei băiatului”, se arată în datele de la dosar. În 2018, la aproximativ un an de la căsătorie, la vârsta de 12 ani, fetiţa a născut şi un copil.

Ancheta, deschisă după doi ani de la nuntă

În august 2019, în urma unor declaraţii ale părinţilor fetei, care au spus că băiatul a întreţinut relaţii sexuale cu fiica lor minoră, poliţiştii s-au autosesizat şi au deschis un dosar penal pentru act sexual cu un minor. Audiată, fata a declarat că „suspectul îşi iubeşte fetiţa pe care o îngrijeşte”.

La rândul său, adolescentul a declarat că „în urma căsătoriei după obiceiul ţigănesc, acesta a întreţinut relaţii sexuale cu minora care a rămas însărcinată, născând o fetiţă căreia îi recunoaşte paternitatea”. Tânărul a mai declarat că „împreună cu persoana vătămată a întemeiat o familie, că îşi iubeşte partenera şi că se ocupă de bunăstarea acesteia şi a fiicei lor, cărora le asigură toate cele necesare traiului, că locuiesc împreună în casa părinţilor, unde munceşte în gospodăria părinţilor care deţin animale”. Mai mulţi martori audiaţi în dosar au declarat că tânărul „este un tată devotat, care oferă dragoste şi atenţie părintească fiicei sale”.

Interesul superior al copilului

În urma anchetei, la finalul anului 2021, procurorul a dispus renunţarea la urmărirea penală, arătând că în acest caz „interesul superior al copilului primează, iar acesta reclamă menţinerea minorului cât mai mult timp posibil într-un mediu familial normal şi echilibrat, în prezenţa ambilor părinţi”.

„Prezenţa tatălui în viaţa copilului contribuie decisiv la dezvoltarea normală a acestuia din punct de vedere emoţional şi social. Prin trimiterea în judecată şi astfel eliminarea tatălui din peisajul familial, se vor crea dezechilibre majore cu posibile repercusiuni asupra dezvoltării copilului”, a mai decis procurorul, potrivit căruia renunţarea la urmărirea penală s-a impus pentru că „nu există un interes public în urmărirea infracţiunii”.

În ordonanţa de renunţare la urmărirea penală s-a mai arătat că „se identifică o stare de pericol redus pentru relaţiile sociale referitoare la libertatea sexuală a minorei, inexistenţa unor situaţii traumatizante pentru aceasta şi nici identificarea unor factori suplimentari de risc pentru persoana vătămată, care a consimţit şi asumat relaţiile de natura sexuală avute cu suspectul pe parcursul relaţiei de concubinaj”.

Procurorul a mai subliniat că s-a ţinut cont, în emiterea soluţiei, şi de „poziţia persoanei vătămate care nu se consideră victima unei infracţiuni, şi nici nu doreşte să se constituie parte civilă în procesul penal”. Ordonanţa de renunţare la urmărire penală a fost confirmată, la începutul lunii iunie 2022, de Judecătoria Avrig, sentinţa fiind definitivă.  

Vă recomandăm să citiţi şi:

De ce au refuzat judecătorii să aprobe căsătoria unei minore de 16 ani. Motivul pentru care părinţii au cerut legalizarea relaţiei care durează de doi ani

Cum au oprit judecătorii nunta unor tineri care „au dat dovadă de nesăbuinţă”