FOTO Povestea avalanşei din 1977, cea mai mare tragedie montană din România

Doar câteva secunde au frânt în 1977 la Bâlea Lac 23 de destine, în cea mai mare tragedie montană din istoria României.

19 dintre cei prinşi de avalanşă erau elevi de liceu, aflaţi la Bâlea în ultima zi a unei tabere de schi. Alături de ei, au murit trei profesori şi un inginer din Braşov. 

 „A nins înainte de accident trei zile în continuu, şi practic cabana era o cocoaşă de zăpadă acoperită. Ca să poată să deschidă uşa de la intrare de pe terasă în cabană a trebuit să iasă prin partea nordică, pe un geam de la o baie, să vină prin zăpadă cu lopeţi să deszăpezească uşa, aşa era de mare zăpada”, avea să povestească pentru Adevărul în anul 2011, la aproape 35 de ani de la tragedie, Liviu Miu, care în aprilie 1977 era adjunctul şefului Salvamontului pe judeţul Sibiu, şi care a coordonat operaţiunea de recuperare a cadavrelor din avalanşă. 

Cei 19 copii, elevi ai liceului german din Sibiu, împreună cu profesorul coordonator, două profesoare şi un inginer din Braşov, venit în excursie, au ieşit afară pentru ultima zi de tabără şi de schi. Au ajuns la baza pârtiei şi au început să urce, cu intenţia de a o bătători. Au urcat foarte puţin, zăpada era instabilă, şi s-a declanşat infernul. Avalanşa a fost atât de puternică, încât unda de şoc a trecut peste lac şi a spart geamurile cabanei Paltinul, aflată la aproximativ o jumătate de kilometru distanţă, şi a rupt gheaţa de pe marginea lacului Bâlea. 

Apa s-a infiltat în zăpadă, iar corpurile neînsufleţile au fost recuperate practic din apă, după ce era îndepărtată zăpada. „Toate victimele erau în copcă de apă, că greutatea avalanşei a spart gheaţa lacului, toţi cam din apă au fost scoşi”, a povestit Vasile Nechit, la momentul respectiv tehnician criminalist în cadrul Miliţiei judeţului Sibiu. 

Salvamontişti şi două companii de soldaţi au scos cadavrele din apa îngheţată

Iniţial, salvamontiştii au încercat să ajungă la locul intervenţiei cu elicopterul, însă vremea rea i-a obligat să se întoarcă. Au urcat apoi cu maşini de armată, în faţa cărora drumul era deschis de o turbofreză militară. De la Bâlea Cascadă, au urcat cu telecabina până la Bâlea Lac, iar a doua zi, împreună cu salvamontiştii din Braşov şi ajutaţi de două companii de soldaţi, au început operaţiunile de căutare. 

De dimineaţă de la ora 7 şi până după-amiază la ora 4, rând pe rând, de sub muntele de zăpadă au fost scoase toate cele 23 de corpuri neînsufleţite. 

Cadavrele au fost coborâte cu telecabina până jos, la Bâlea Cascadă, şi de acolo duse la morga din Sibiu. Părinţii copiilor, strânşi jos la Cascadă, n-au fost lăsaţi să urce. Au privit neputincioşi cum trupurile copiilor erau mutate din telecabină în salvări sau maşini de armată, care plecau apoi la Sibiu. „Am stat o zi întreagă la Medicina Legală cu identificarea, pe măsură ce aduceau cadavrele de la munte, s-au întocmit procese verbale”, a povestit Ilie Fleacă, la acea vreme şeful Biroului Crriminalistic din cadrul Miliţiei judeţului Sibiu. 

Şi-a pierdut soţia însărcinată

Vasile Avram, fost inspector şcolar general adjunct, este printre cei care, în acel blestemat aprilie 77, au trăit o adevărată dramă. Soţia lui, Sigrid, profesoară de educaţie fizică, era plecată în tabăra de la Bâlea, împreună cu fetiţa lor de doar 3 ani şi jumătate. 

„Eram la un curs de perfecţionare, şi am primit un telefon dimineaţa la ora 5 de la socrul meu, care mi-a spus că s-a întâmplat o nenorocire la Bâlea, şi sunt prinse şi soţia şi fetiţa. Am plecat cu ocazie, nici nu mai ştiu cum am ajuns, iar când am intrat în curte fetiţa mi-a sărit în braţe strigând „Tata,, Tata”. Ştiu că mi–am spus în acel moment „Ce glumă proastă”, şi abia ulterior am aflat că fetiţa nu a vrut să iasă la schi. Soţia mea era însărcinată în 4 luni şi jumătate, la autopsie s-a văzut că era un băieţel, şi am insistat foarte mult să nu se ducă în tabără”, a rememorat cu glas tremurat în anul 2011, la aproape 35 de ani de la tragedie, profesorul Avram.  

Vă mai recomandăm

GALERIE FOTO Mărturii impresionante despre ultimii ani de viaţă ai lui Constantin Noica

GALERIE FOTO Cel mai bătrân supravieţuitor al Holocaustului ţigănesc

GALERIE FOTO Oierit modern, după moartea transhumanţei. Palatele ciobanilor din Poiana Sibiului