Diplomaţia secolului XXI: „oricine poate fi ambasadorul ţării sale“
0Într-o lume în care reţelele de socializare conectează întregul sat global, relaţiile internaţionale se redefinesc şi trebuie să pună accentul pe educaţie şi cultură, este mesajul reprezentanţilor diplomatici care au deschis, luni, proiectul Sibiu - Capitală universitară europeană.
Întins pe o perioadă de două luni, proiectul Sibiu – Capitală universitară europeană este iniţiat de Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu şi include o serie întreagă de evenimente academice, culturale, dar şi diplomatice. Astfel, în cadrul „Săptămânii internaţionale“ – primul eveniment din cadrul Sibiu – capitală universitară europeană – reprezentanţii a nouă ambasade în România au fost invitaţi să vorbească despre rolul culturii şi diplomaţiei în dezvoltarea relaţiilor internaţionale sustenabile.
Martin Borrego Llorente, secretar însărcinat cu probleme economice şi culturale al Ambasadei Mexicului în România, a amintit modul în care a devenit diplomat, pentru a exemplifica rolul culturii în relaţiile internaţionale. „Eram student în schimb de experienţă şi mi-am dat seama că eu îmi reprezentam ţara în faţa celor cu care mă întâlneam şi nu ştiau nimic despre Mexic. Mi-am dat seama că toate defectele şi calităţile mele vor fi asimilate poporului meu de către cei care nu îmi cunosc ţara. Apoi am realizat care sunt lipsurile mele în ceea ce priveşte istoria ţării mele. Am început să studiez şi aşa am ajuns în diplomaţie“, a descris pe scurt Martin Borrego Llorente. El a arătat că o dată cu dezvoltarea reţelelor de comunicare, relaţiile internaţionale nu se mai rezumă la canalele diplomatice oficiale. „Acum, ambasadorii fiecărei ţări nu mai sunt doar persoanele oficiale. Facebook-ul sau a Twitter-ul oferă tuturor posibilitatea să îşi reprezinte ţara oriunde“, a mai arătat Martin Borrego Llorente.
Martin Borrego Llorente a amintit împrejurările care au dus la intrarea lui în diplomaţie
În acest contest, Adelina Brad, reprezentantă a Ambasadei Danemarcei la Bucureşti, a vorbit despre importanţa sistemului educaţional public în stimularea creativităţii. „Danemarca este văzută drept una dintre cele mai inovative naţiuni, iar acest lucru porneşte de la sistemul public de educaţie, prin care se urmăreşte fructificarea capitalului uman. Sistemul public de educaţie în Danemarca este gratuit. Şi deşi creativitatea nu poate comandată, cerută la un anumit moment, sistemul public de educaţie încearcă promovarea acesteia, prin promovarea participării active în locul celei pasive“, a arătat Adelina Brad.
„Este o invitaţie la un real dialog“
La zece ani de la proiectul Capitalei culturale europene, care a atras atenţie internaţională asupra Sibiului, mediul academic sibian a propus invitaţilor veniţi din numeroase ţări să discute despre importanţa pe care cultura o are în educaţie. „Atât educaţia, cât şi cultura au un impact imens asupra vieţilor noastre. Acum, la zece ani de la Capitala culturală europeană, am decis să intitulăm cea de-a treia ediţie a proiectului Sibiu – Capitală universitară europeană drept «Zece ani de educaţie prin cultur㻓, a anunţat rectorul ULBS, Ioan Bondrea.
El a arătat că o componentă esenţială în procesul „educării prin cultură“ este reprezentantă de internaţionalizare. Tocmai de aceea, proiectul Sibiu – capitală universitară europeană include şi evenimentul „Săptămâna internaţională“. În cadrul acestuia, zeci de profesori universitari din întreaga lume, dar şi reprezentanţi ai mai multor ambasade la Bucureşti, susţin o serie întreagă de cursuri pe teme extrem de vaste. De la cursuri despre turism şi moştenire culturală, la cele despre etică în cercetarea medicală sau încrederea în presa tradiţională.
De altfel, în cadrul Sibiu – capitală universitară europeană mai sunt programate şi alte evenimente cu caracter internaţional: Congresul de medicină şi farmacie româno-iordanian, Festivalul internaţional studenţesc „Zona nouă“ sau „Traducerea ca interpretare: ateliere literare transnaţionale“ sunt trei exemple în acest sens. „Suntem fericiţi şi onoraţi de prezenţa dumneavoastră aici. Acest proiect cultural este o invitaţie la un real dialog al culturilor de care avem atâta nevoie acum. Să redescoperim acest dialog al culturilor este unul din marile obiective ale mediului academic“, a mai adăugat rectorul Ioan Bondrea.
De la medicină şi jurnalism, la biotehnologie şi informatică
„Săptămâna internaţională a ULBS“, evenimentul care deschide Sibiul – capitală universitară europeană, numără aproximativ 120 de participanţi din ţări precum Germania, Franţa, Olanda, Grecia, Bulgaria, Italia, Belgia, Norvegia, Polonia, Macedonia, Austria, Cehia, Ucraina, SUA, Pretoria, Egipt, China, Mongolia, Rusia şi Indonezia. 63 de cursuri vor fi susţinute pe parcursul Săptămânii internaţionale. „Domeniile pe care le acoperă aceste cursuri pornesc de la literatură, lingvistică, economie, drept, istorie, jurnalism, inginerie, informatică sau medicină până la biotehnologie şi agricultură. La aceste cursuri participă câteva sute de studenţi, dintre care peste 60 sunt din străinătate, reprezentând 19 ţări diferite. Acest proiect, Sibiu – capitală universitară europeană, explorează inclusiv noile tendinţe în educaţie şi diplomaţie la nivel global, fapt care ne permite să avem o imagine de ansamblu a modului în care educaţia a evoluat“, a afirmat şi Daniela Preda, directoarea Departamentului de relaţii externe a ULBS.
Despre utilitatea acestor schimburi academice văzute inclusiv ca un promotor al democraţiei a vorbit şi profesorul Jerry Pillay, din cadrul Universităţii din Pretoria (Africa de Sud). „Deşi venim din ţări diferite, cu experienţe diferite, avem lucruri care ne şi apropie. La noi, Apartheid-ul a produs multă durere şi multe pierderi, la fel cum în România a produs şi comunismul. La noi, în Africa de sud, democraţia nu este garantată, încă, aşa că avem multe lucruri pe care să le învăţăm unii de la alţii“, a vorbit profesorul Pillay în deschiderea Sibiu – Capitală universitară europeană.