De ce refuză românii să se protejeze de potenţiale dezastre naturale. „Peste 80% dintre locuinţele din ţară sunt în acest moment neasigurate“

La Sibiu, a fost organizat vineri, 13 octombrie, primul eveniment dintr-o serie de 20 programate în toată România, conceput de autorităţi şi operatorii din domeniul asigurărilor cu rolul de a răspândi informaţii despre importanţa încheierii unei poliţe de asigurare împotriva dezastrelor naturale. Nimeni nu s-a prezentat la dezbatere.

Sub denumirea „Anul acesta îmi protejez casa!“, la Sibiu a fost pregătit primul eveniment din cadrul unei campanii organizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale SA (PAID), societate care are drept acţionari 12 societăţi de asigurare prezente pe piaţa din ţara noastră.

Doar că vineri, 13 octombrie, de la ora 09.30, în sala din centrul Sibiului unde a fost programată prima întâlnire nu a venit nimeni în afara organizatorilor şi a câtorva jurnalişti. După jumătate de oră, evenimentul a fost declarat închis, iar organizatorii au plecat către casele lor.

Evenimentul de la Sibiu ar trebui să fie urmat de alte întâlniri programate în aproape 20 de primării din ţară, printre care Focşani, Bacău, Alba Iulia şi Cluj-Napoca.

Informaţia, mai puternică decât amenzile

Poliţele de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD) sunt obligatorii în România. Prima de asigurare PAD este de 10 sau 20 de euro pe an (corespunzătoare unei sume asigurate de 10.000 sau 20.000 de euro), în funcţie de materialele de construire folosite.

Persoanele care nu îşi asigură proprietăţile pot fi amendate de către primării cu sume cuprinse între 100 şi 500 de lei. Reprezentanţii PAID arată, însă, că nu amenzile sunt cele care stimulează încheierea poliţelor obligatorii. „Peste 80% din locuinţele din România sunt în acest moment neasigurate, în contextul în care este un lucru cunoscut că ţara noastră are o largă expunere la riscuri precum cele acoperite prin PAD – cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Din cei peste şapte ani de funcţionare a PAID am învăţat că nu caracterul obligatoriu este cel care îi convinge pe români să se asigure, ci înţelegerea necesităţii acestui produs“, arăta Nicoleta Radu, directorul general al PAID, într-un comunicat de presă care anunţa organizarea evenimentului de la Sibiu.

Primii şi ultimii

Procentul de 80% locuinţe neasigurate corespunde unui număr total de 7,2 milioane de locuinţe. „În condiţiile în care, legal, statul nu are nicio obligaţie de a oferi ajutor celor ale căror locuinţe au fost avariate şi nu aveau asigurare obligatorie de locuinţă valabilă, nevoia ca fiecare român să fie responsabil pentru proprietatea sa este evidentă. Mai mult decât atât, în cazul unui dezastru natural, fondurile publice vor fi folosite, în principal, pentru obiectivele critice: infrastructură, şcoli, spitale etc., refacerea locuinţelor rămânând în grija fiecărui proprietar“, mai arată reprezentanţii PAID.

Potrivit datelor aferente lunii august din acest an, furnizate de PAID, în România există doar trei judeţe în care gradul de cuprindere în asigurare (procentul de locuinţe asigurate PAD) depăşeşte 20%. Este vorba de Constanţa (62.863 de poliţe – 21,7%), Sibiu (40.533 – 22,64%) şi Timiş (84.421 de poliţe – 28,63%). Procentul celor trei judeţe este depăşit de cel din Bucureşti, unde există 318.352 de poliţe încheiate, aferente unui procent de 36,81% din totalul locuinţelor.

La celălalt capăt al clasamentului, cinci este numărul judeţelor în care gradul de cuprindere în asigurare este de sub 10%. Cel mai mic procent se înregistrează în Olt (8,19% - 15.668 de poliţe), urmat de Gorj (8,49% - 13.663), Botoşani (8,75% - 15.530), Vaslui (8,92% - 15.539) şi, respectiv, Teleorman (9,08% grad de acoperire – 15.647 de poliţe de asigurare încheiate).