Câştigătoarea alegerilor pentru municipiul Sibiu nu a fost validată de judecători. Care este motivul
0Judecătoria Sibiu a respins vineri, 16 octombrie 2020, validarea primarului reales al municipiului Sibiu, Astrid Fodor, informează un comunicat de presă al instanţei. În motivarea deciziei sunt explicate şi argumentele luate în seamă de magistraţi.
„Se aduce la cunoştinţă publică faptul că, prin încheierea pronunţată la Judecătoria Sibiu în camera de consiliu, la data de 16.10.2020, în dosarul nr. 9486/306/2020, a fost respinsă cererea formulată de Biroul Electoral al Circumscripţiei Municipale Sibiu - nr.1, pentru validarea mandatului de primar al municipiului Sibiu, atribuit doamnei Astrid Cora Fodor, în urma alegerilor locale desfăşurate la data de 27 septembrie 2020", se arată în comunicatul Judecătoriei Sibiu.
Potrivit sursei citate, "a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenţie formulată de doamna Astrid Cora Fodor".
Împotriva hotărârii se poate face apel în termen de două zile, potrivit Judecătoriei Sibiu.
Astrid Fodor a candidat, pe 27 septembrie, pentru funcţia de primar al municipiului Sibiu, din partea Forumului Democrat al Germanilor din România, câştigând alegerile cu un procent de 43,05%, fiind urmată de candidatul liberal, Adrian Bibu, care a obţinut 31,13% din voturi, potrivit rezultatelor finale ale Biroului Electoral Judeţean.
Agenţia Naţională de Integritate anunţa, recent, că a comunicat către entităţile care validează mandatele aleşilor locali date şi informaţii referitoare la candidaţii la alegerile locale care se află sub interdicţia de 3 ani de a ocupa o funcţie eligibilă, în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 176/2010.
Pe această listă se află şi primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor.
Potrivit ANI, Astrid Fodor s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 27 septembrie 2012 - 3 iulie 2014, întrucât a deţinut simultan funcţia de viceprimar al municipiului Sibiu şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Colegiului Naţional "Samuel von Brukenthal" Sibiu.
De asemenea, spunea ANI, Astrid Fodor s-a aflat în stare de incompatibilitate şi ca urmare a deţinerii calităţii de membru în Consiliul de Administraţie al Grădiniţei de copii cu program prelungit nr. 37 Sibiu, în perioada 27 septembrie 2012 - 3 iulie 2014, încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.
Conform dispoziţiilor legale, validarea mandatelor se face, după caz, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri sau de către tribunalul în a cărui circumscripţie se află unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Astfel, art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010 stipulează faptul că "Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate".
În ceea ce priveşte articolul de lege menţionat, prin Decizia nr. 418/2014, Curtea Constituţională a României a constatat că prevederile art. 25 alin. (2), teza a doua, sunt constituţionale în măsura în care sintagma "aceeaşi funcţie" se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeaşi lege.
Vă recomandăm şi:
Câţi primari racolaţi de PNL şi-au păstrat mandatele