Agricultura în Sibiul comunist: campioni la pomicultură, crescătorii de berbeci sau ferme de hamei. Cum se realiza cincinalul în 6 ani şi 5 luni

Chiar dacă a fost un judeţ care avea la baza dezvoltării industria, Sibiul a avut şi agricultură prosperă în perioada de dinaninte de revoluţie.

Marcel Andrei, preşedintele Federeaţiei crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Sibiu şi unul din cei mai vechi şi respectaţi fermieri ai Sibiului povesteşte, zâmbind, că planul cincinal se realiza în 6 ani şi 5 luni. 

„Se lucra pe pierderi planificate, în sectorul zootehnic se lucra numai pe pierderi. Litrul de lapte era 2 lei, baza era industria, muncitorimea trebuia să aibă asigurată mâncarea. Complexele mari de porci, păsări, crescătoriile de tăuraşi sau berbeci mergeau bine, majoritatea mergeau la export”, explică Marcel Andrei.

Culturile de renume ale Sibiului: legumicultura sau fermele de hamei

Cât priveşte culturile, Marcel Andrei spune că la Sibiu mergea bine pomicultura, fermele de hamei era foarte rentabile, legumicultura era practicată cu succes în câteva ferme, exista şi o fermă de producere a seminţelor de legume. 

„În general ce era în IAS mergea bine, prost se mergea în CAP, acolo pierderile erau mai mari. Planurile cincinale erau liniile trasate de partid, de multe ori se făceau scriptic şi practic nu, dar în mare se realizau”, explică Marcel Andrei. 

Judeţul era renumit de asemenea pentru piaţa de lână, fabrica de covoare de la Cisnădie făcea export în toată lumea. „Totul era planificat, aveai garanţia că dacă produci ceva aveai cum să vinzi, era puterea de cumpărare, acum nu mai este”, adaugă Marcel Andrei. 

Acesta explică şi cum ajunseserăm să fim consideraţi „grânarul Europei” – nu exista bucată de pământ pe care să nu se cultive ceva. „Atunci Balta Brăilei era nesecată şi se cultiva tot, dacă te găseau cu un petec de pământ necultivat era jale, erau şi condamnaţi”, mai spune Marcel Andrei.   

Vă mai recomandăm: 

FOTO Sădinca, satul strămutat de comunişti. Cum au mai rămas azi doar 7 familii în satul care număra cândva aproape 400 de suflete

Odinioară comunitate mare, Sădinca, sat aflat la aproximativ 40 de kilometri de Sibiu, mai numără acum doar 7 gospodării.

Ana Pauker, deţinută privilegiată la Dumbrăveni. Cum era tratată „Stalin cu fustă” în penitenciarul din judeţul Sibiu

Penitenciarul de la Dumbrăveni, judeţul Sibiu, a rămas în istorie ca locul unde a fost închisă timp de câteva luni, în perioada interbelică, Ana Pauker, fost ministru de externe şi viceprim-ministru. Supranumită „Stalin cu fustă“ al României, Pauker a avut parte de un regim privilegiat.

FOTO Staţiunile în care mergeau părinţii noştri: Ocna Sibiului, locul care primea în fiecare vară „Peste 200.000 de oaspeţi şi aproximativ 40.000 de posesori de autoturisme”

Staţiunea cunoscută drept „litoralul Ardealului” era extrem de apreciată şi în anii comunismului. Broşurile turistice ale vremii încearcă să-i atragă pe turişti atât cu tratamentele renumite de la Ocna cât şi cu ofertele de cazare şi de petrecere a timpului liber.