Sâmbra Oilor, tot mai mult kitsch şi tot mai puţină tradiţie
0Sărbătoarea tradiţională a oşenilor a ajuns la ediţia cu numărul 61, dar cei care au fost prezenţi şi acum 20 sau 30 de ani spun că evenimentul s-a tranformat foarte mult.
Evenimentul Sâmbra Oilor, organizat pentru a marca urcarea cu oile la munte, un moment important în viaţa crescătorilor de oi, este un punct zero al vieţii în Ţara Oaşului, fiind de 61 de ani locul de întâlnire al oşenilor.
„Ţin totuşi să vă spun că v-am admirat întotdeauna pe dumneavoastră, pe oşeni, pentru modul în care aţi ştiut să păstraţi tradiţii de sute sau poate chiar mii de ani, şi mi-aş dori ca şi celelalte zone folclorice ale judeţului să se ambiţioneze, să încerce măcar să vă egaleze la acest lucru”, a fost mesajul prefectului Darius Filip la deschiderea celei de-a 61 ediţii, punctând astfel longevitatea sărbătorii.
Dacă din punct de vedere al continuităţii evenimentul rezistă, acesta nu mai seamănă prea mult cu ceea ce a fost acum câţiva zeci de ani. Cei mai bătrâni îşi amintesc cu drag de acele ediţii care reprezentau cu adevărat întâlnirea oşenilor, tradiţia zonei şi promovarea culturii tradiţionale. Acum, din toate acestea se mai păstrează doar programul artistic, în rest fiind vorba de mult fum, gălăgie şi kitsch.
„Faţă de înainte nu s-a schimbat cu mare lucru în ceea ce priveşte muzica, oamenii şi mâncărurile, ceea ce mă deranjează cel mai rău e că e plin de kitsch. Noi, meşterii populari care suntem aici, vreo trei-patru, nu suntem apreciaţi, de aia nici nu ne-am pus în linie cu restul, că în rest numai chinezării, chinezării. Înainte veneai la Sâmbră să iei un pantof, o ie brodată, o pălărie, acum numai chinezării”, afirmă Ana Mare, meşter popular.
Din ritualul Sâmbrei, de-a lungul anilor s-a pierdut şi alt obicei, cel al competiţiei dintre oşeni, aici făcând referire la cele de prins berbecul sau roata de caşcaval, la care de obicei ieşeau câştigători cei din Bixad.
„O fost obicei pe vremea lui Ceauşescu. Se arunca din elicopter, se arunca butoiu cu vin, mielu şi bărbaţii urcau pe cracă sus, sus şi care ajungea mai sus, acela îl prindea. Bixădenii o fost fruntea, că ei mereu o prins mielu la Sâmbra Oilor. Şi acuma e frumos, bine că se duce obiceiul Sâmbrei mai departe. Înainte era lume că nu puteai arunca un ac, că nu erau atâtea ocazii să vină lumea la o sărbătoare, sau să se găsească de mâncare sau băutură sau jucării. Era cam unica sau erau maxim două sărbători pe an la care se găseau aşa ceva”, afirmă o altă doamnă.
Pentru politicieni sâmbra a devenit un loc de lansare, anii electorali fiind extrem de aglomeraţi din punct de vedere al musafirilor prezenţi. Anul acesta singurul nume cu notorietate dintre cei care au poposit la Sâmbră au fost Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedinte al Parlamentului European, el fiind un om al locului, nelipsit de la nici o ediţie şi liberalul Ludovic Orban.
Pentru cei cu spirit antreprenorial, Sâmbra Oilor de la Huta Certeze e doar o altă oportunitate de a face bani. Standurile amenajate au fost pline cu de toate, de la porumb fiert, la ochelari de soare, produse naturiste, puşti de jucărie, carcase de telefon şi multe altele. După vizita de dimineaţă a celor de la diverse instituţii ale statului, menită să controleze actele comercianţilor, au apărut şi oportuniştii, care şi-au întins pătura pentru a vinde seminţe sau au vândut scaune direct de la purtător, îndemnând oamenii:„Hai luaţi repede, că acuma începe spectacolul”.
„Când erau copiii mici, lucram în Negreşti şi veneam la Sâmbră. Nu erau lucrurile aşa. Trebuia să aduc pe cineva de dimineaţă, să pună pătura ca să avem loc unde să stăm şi noi reveneam înainte să înceapă spectacolul. Ca să nu stăm câte trei ore la rând mai bine făceam noi un grătar cât stăteam aici”, îşi aminteşte un alt domn despre ce însemna Sâmbra Oilor altădată.