Povestea lui Alice, superba sportivă din „cuşcă“

La prima vedere, văzută pe stradă alături de căţelul ei, Alice Ardelean pare o tânără obişnuită, dar cu multă încredere în ea. Doar dintr-o analiză vizuală, e greu să îţi dai seama că Alice este o luptătoare de MMA, asta dacă nu o prinzi imediat după o luptă, când încă are arcadele sparte şi nevindecate.

 Alice Ardelean, din Satu Mare, este printre puţinele femei din România care au păşit în lumea bărbaţilor şi practică sporturi de contact precum kickbonxing sau MMA. Are 24 de ani, a terminat un liceu cu profil sportive, iar apoi o facultate de educaţie fizică, iar acum trăieşte din şi pentru sport. De şapte ani de când a descoperit luptele, prima dată sub forma kickboxingului, Alice este nedespărţită de antrenamentele dure şi de sălile de forţă. Ea consideră că a fost ceva din firea ei care a dus-o în lumea acestui sport.

„Nu sunt o persoană agresivă, poate puţin, dar în interior. Nu am avut incidente pe stradă, nici înainte să fac acest sport, nici după ce l-am inceput. Oricum, vreau să menţionez că, înainte să încep MMA, eram cea mai băieţoasă fată”, se autocaracterizează Alice.

„M-aş bate cu tine la sol!”

Tânăra este de părere că, după ce a început să practice acest sport, a reuşit, paradoxal, să îşi exprime mai mult şi latura feminină. Acest lucru ar fi confirmat de bărbaţii care roiesc în jurul ei, dar despre a căror atitudine şi abordare este dezamăgită. „Îmi place să mă îmbrac sexi, sunt mândră de corpul meu, am slăbit 20 de kilograme şi nu mai complexe, pentru că eram foarte complexată înainte. După cum am spus, sportul m-a schimbat atât fizic, cât şi psihic. Zi de zi îmi scriu tot felul de bărbaţi. Evident, cu veşnica replică «Să nu mă baţi!», sau alte replici celebre de care orice fată care luptă s-a săturat până peste cap: «Când facem o luptă?», «M-aş bate cu tine la sol» şi altele!”, afirmă tânăra.

Pentru ea, sportul şi antrenamentele sunt un job şi modul ei de a se exprima şi de a-şi ocupa timpul zi de zi. Complexitatea luptelor în cuşcă presupune mai multe tipuri de antrenament, mai mulţi antrenori şi mai multe săli. Atunci când este acasă, se antrenează în şase săli diferite, dar acum, la recomandarea impresarului, a ales să se antreneze în Germania, acolo unde este stabilită în ultimii doi ani.

„Meciurile de MMA sunt puţin mai grele, dar încă mai am multe de învăţat, cel putin pe partea de sol, eu fiind luptătoare de striking. Ador să mă lupt. Lupt cu inima şi am încercat întotdeauna să ridic lumea din sală în picioare. De cele mai multe ori reuşesc, deoarece am un stil de luptă mai haotic. Merg cu capul înainte indiferent de câte lovituri încasez. Nu renunţ, chiar dacă, de multe ori, sunt tăiată la arcade, pentru că sunt sensibilă şi îmi crapă foarte repede pielea din jurul ochilor. Până la urmă, asta vrea lumea: spectacol şi sânge. De multe ori primesc întrebări de la diferiţi oameni: «Dar nu te doare dacă eşti plină de sânge?». Nu. Nu mă doare nimic fizic. Este adrenalina prea mare să mai simţi durerea”, povesteşte Alice Ardelean.

Cea pe care o doare mai mult este mama lui Alice, căreia i-a fost mai greu să se obişnuiască cu luptele fiicei ei, dar care o susţine întru totul. Aceasta suferă uneori la meciurile fiicei ei, mai ales când pierde, dar o sprijină mereu şi îndură chiar şi distanţa dintre ele, la care sunt supuse din cauza sportului. În prezent palmaresul lui Alice însumează 27 de meciuri la kickboxing, din care 20 au fost câştigate, iar la MMA are opt meciuri disputate, din care s-a impus în trei.