Festivalul Medieval de la Ardud, „Sighişoara Nordului”. Peste 2000 de oameni în a doua zi a evenimentului

MedievArtFest este festivalul medieval al oraşului Ardud care în acest an a ajuns la a cincea ediţie şi care se impune în lumea festivalurilor medievale, prin calitatea actului artistic şi numărul tot mai mare de spectatori. Peste 2000 de persoane au luat parte la spectacolul oferit în a doua seară a evenimentului.

Festivalul Medieval din oraşul Ardud a ajuns în acest an la cea de-a cincea ediţie şi a crescut semnificativ ca număr de spectatori. Deşi o astfel de manifestare solicită mai mult decât curiozitate şi poftă de mici şi bere din partea spectatorilor, locuitorii din Ardud, dar şi din municipiul Satu Mare şi alte localităţi din judeţ, au dat dovadă de cultura necesară înţelegerii unui astfel de eveniment. S-au putut auzi şi graiuri străine printre vizitatori, deci nu au lipsit nici străinii de la festival. Festivalul a luat naştere acum cinci ani ca parte din strategia de turism şi promovare a cetăţii din Ardud. Acesta are rolul de a atrage turişti în cetate şi de a o face cunoscută pentru început pe plan judeţean, dar activitatea intensă din jurul cetăţii a făcut ca aceasta să fie tot mai cunoscută şi apreciată la nivel naţional şi chiar international.

Cea de-a cincea ediţie a MedievArtFest s-a desfăşurat sub semnul  celor 400 de ani alături de operele lui William Shakespeare, dar fără să neglijeze prezenţa cavalerilor şi a domniţelor în mijlocul oamenilor şi a cetăţii, ci conturând simpozioanele şi activităţile culturale în jurul acestei temei, în rest, între turnurile cetăţii, spiritual medieval fiind la fel de prezent ca la ediţiile anterioare.

La baza cetăţii lucrurile s-au desfăşurat asemeni unei petreceri la curtea domnească, cu oaspeţii pe de o parte servind bucate din farfurii de lut şi căni de pământ ars care ţin băutura rece, iar pe cealaltă parte jocurile cavalereşti pentru cei mici, viitorii cavaleri care au putut să îşi testeze îndemânarea la tras cu arcul şi să îşi măsoare forţa la jocuri care solicit echilibrul şi forţa fizică pentru doborârea adversarului.

Sus în cetate spiritual medieval a fost şi mai puternic. Domniţe în haine de curte se plimbau nonşalante printre vizitatori iar micii cavaleri exersau mânuitul săbiilor. Ca nişte musafiri curioşi, vizitatorii au dat buzna în corturile ordinilor cavalereşti pentru a încerca hainele lor de zale, pentru a ţine o sabie adevărată în mână, pentru a se poza cu un coif sau pentru a analiza tunurile. Cei mai curioşi au fost copiii, dar nici adulţii nu şi-au înfrânat curiozitatea şi chiar au încercat tot ce le-a dat voie paznicul cortului.

Cavalerii, cei care urmau să se lupte în spectacolul de seară se pregăteau psihologic în cort, la umbra, unii dintre ei alături de familii şi de cei mici, pe care i-au adus cu ei la festival. Aceştia au fost şi cei mai activi, umblând neobosiţi din stânga în dreapta şi prezentând cu interes tot ceea ce le face lor placere la viaţa medievală cu care părinţii îi obişnuiesc de mici.

Spre seară, odată cu lăsarea întunericului, spatial pentru vizitatori situat la turnurile cetăţii s-a umplut rapid. Toată lumea a dorit să vadă spectacolul de teatru, bătăliile dintre cavaleri, să simtă fiorul victoriei dat de izbânda cavalerilor buni de a salva domniţa ţinută prizonieră de vrăjitoare. Aşteptările le-au fost satisfăcute, poate chiar depăşite dacă ne luăm după exclamaţiile celor mici care au tresărit la fiecare încleştare a săbiilor cavalerilor.

Spectacolul s-a întins până târziu în noapte, aproape de ora 1, oferind celor prezenţi o serie de stări şi trăiri, de la supunere la victorie, de la linişte la frică, de la tulburări la înălţări spiritual. Peste 2000 de oameni au fost prezenţi în a doua seară a festivalului, atât ei cât şi calitatea actului artistic şi a festivalului în ansamblu poziţionând MedievArtFest printre cele mai importante festivale medievale din România şi cel mai de amploare din partea de nord şi nord vest a ţării, cei cu vechime în arealul acestui tip de manifestăre îndrăznind să numească Ardudul o „Sighişoara a nordului”.