Vinovaţii pentru măcelul pomilor din rezervaţiile de la Dunăre sunt de negăsit
0Pe malul râului Nera au fost defrişate ilegal câteva hectare, însă autorii nu au fost încă prinşi. Organizaţiile neguvernamentale de mediu trag tot mai des semnale de alarmă vizavi de tăierile masive de lemn care au loc atât în rezervaţiile naturale din Serbia, cât şi în cele din România.
„Potrivit informaţiilor furnizate de colegii noştri de la ONG-urile din Serbia, în ultimul timp au avut loc, pe malul sârbesc a râului Nera, în zona localităţii Kusic, de pe teritoriul comunei Bela Crkva (Biserica Albă), tăieri masive de arbori specifici luncii acestui râu, cum ar fi plopul sau salcia. Arborii sunt, însă, o componentă importantă a ecosistemului transfrontalier comun aferent râului Nera, plasat pe teritoriul României şi Serbiei, care găzduieşte habitatul a numeroase specii de păsări. Acum, viaţa lor este pusă în pericol”, a explicat Doina Mărgineanu, consilierul pentru relaţii publice al GEC Nera.
Alături de colegii lor din Serbia, ONG-urile fac apel la autorităţi să declanşeze o anchetă foarte serioasă. Asta mai ales că surse din zona de frontieră susţin că defrişările s-ar fi întins inclusiv pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, iar lemnul ar ajunge la beneficiari din Serbia. De altfel, poliţia de frontieră a intrat deja pe fir şi cercetează acest aspect.
„Precizez că distanţa de la malul Nerei, care coincide cu linia de frontieră până la perimetrul de vegetaţie defrişat, este de aproximativ 200 de metri. Menţionez că dorim să sprijinim acţiunile întreprinse pentru protejarea şi conservarea mediului din zona de frontieră a României”, a spus Alina Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră a judeţului Caraş-Severin. Dincolo de acest caz, care îi pune pe jar pe cei responsabili, poliţiştii cărăşeni, împreună cu inspectorii de la Direcţia Silvică fac frecvent razii în tot judeţul. Probleme cu tăierea ilegală au existat mai ales în zona pădurilor din apropierea oraşului Anina. Prefectul de Caraş-Severin a fost şi el sesizat. „Se taie masiv, dar se plantează prea puţin”, a afirmat Octavian Ţunea.
proiecte de împădurire
La polul opus, conducerea Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit promovează proiectele de împădurire, însă inutil. „S-a lansat măsura 2.2.1, care subvenţionează persoanele care vor să împădurească suprafeţe de teren, însă, deşi oamenii s-au informat despre ceea ce trebuie să facă, momentan, nu există niciun aplicant”, a spus directorul DRDP, Nicolae Ştefănescu. Oamenii susţin că nu le ajung banii pentru împădurire şi că ar trebui să îi scoată din buzunarul lor, iar apoi să primească 70 la sută din sumă, prin agenţie. „Potenţialii beneficiari spun că sunt subdimensionate costurile unui hectar de împădurire şi că suma de aproximativ 1.600 de euro este insuficientă”, a adăugat Nicolae Ştefănescu.