VIDEO Biserica scăpată de la demolarea ordonată de Ceauşescu. Soluţia de translatare găsită de „inginerul Raiului“
0Legendele urbane arată că, în 1985, Nicolae Ceauşescu a fost deranjat, în timp ce ţinea un discurs în balconul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, de faptul că avea în faţa ochilor o biserică. Atunci ar fi dat ordin ca aceasta să fie demolată pe motiv că nu are ce căuta în centrul oraşului.
În cele din urmă, decizia lui Ceauşescu ar fi fost schimbată şi a permis translatarea lăcaşului de cult, într-o zonă ascunsă din spatele blocurilor. Mutarea s-a făcut în zilele de 11-13 octombrie 1985, pe o distanţă de 55 m, în locul unde se găseşte şi astăzi.
Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril", cunoscută de localnici ca Biserica de la Pătru Iacob a fost mutată cu un procedeu nou, introdus în domeniul construcţiilor româneşti de Eugeniu Iordăchescu, cel care avea să fie numit, după Revoluţie, "inginerul Raiului".
Iordăchescu a reuşit să oprească demolarea a 13 lăcaşuri de cult şi a altor 17 clădiri din Bucureşti şi din ţară, prin metoda de translare a monumentelor, cu ajutorul unui procedeu de translaţie, o tehnică prin care clădirile erau puse pe roţi şi mutate în alte părţi, ferite de ochii lui Nicolae Ceauşescu.
"Am plecat de la principiul unui ospătar care ţine pe o tavă un număr de pahare pline cu un anumit lichid. El merge printre mesele unui restaurant şi nu se întâmplă absolut nimic cu lichidul, nu pică. Aceasta a fost ideea de la care am pornit, ca, la baza construcţiei, să realizez o platformă de beton, ca o tavă imensă. Sub aceasta, se instalează şinele şi boghiurile (cărucioarele). Translarea se face fie prin tragere, fie prin împingere, în funcţie de configuraţia terenului“, şi-a explicat Eugeniu Iordăchescu metoda, în cartea „Un salvator al monumentelor de arhitectură“
„Iniţial, i-au spus că nu prea e sănătos la cap“, a povestit, în urmă cu câţiva ani, pentru „Weekend Adevărul“, Adrian Iordăchescu, fiul inginerului.
Acesta îşi aminteşte că ideea tatălui e chiar mai romanţată de atât şi are ca sursă de inspiraţie prăjitura sa preferată, crema de zahăr ars. „Tata era înnebunit după prăjitura aceea, la fel ca fratele meu. De fiecare dată când mama o pregătea, ne-o servea cu mare atenţie, pentru că, fiind însiropată, tremura pe platoul care nu era suficient de ridicat. Şi avea grijă să nu se deformeze. Privind compoziţia cremei de zahăr ars, tatălui îi venise ideea că e necesar să creeze un plan rigid, pe care să menţină clădirea“, povesteşte Adrian Iordăchescu, care a urmat aceeaşi meserie ca tatăl său.
Biserica translatată din Reşiţa (1985) este una din cele 13 biserici din România salvate de la demolare în anii ’80, dintre care 10 în Bucureşti şi 3 în ţară.
"Biserica de la Pătru Iacob, cum este cunoscută de localnici, a fost construită în perioada 1872-1884, în formă de navă şi în stil baroc, cu o singură turlă înaltă de 28 m. Interiorul bisericii este o oază de frumuseţe rară. Lumina pătrunde în biserică în mod natural prin ferestrele înalte şi cu vitralii. Pictura din interior este realizată în tehnica numită frescă. Iconostasul este din lemn şi a fost realizat în 1914. Astăzi, biserica este un monument istoric cu hramul 'Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril' – marea sărbătoare a îngerilor de la 8 noiembrie. Pentru reşiţeni este o mândrie să le povestească vizitatorilor cum au văzut biserica "mergând", arată profesorul reşiţean Gheorghe Popovici, în cartea sa "Banatul Montan - ghid turistic".
Astăzi, Biserica de la Pătru Iacob se află în Piata 1 Decembrie 1918, Reşiţa şi este obiectiv turistic. Muzeul Cineastului Amator din Reşiţa deţine un film document, cu acest eveniment.
CITEŞTE ŞI:
A murit Eugeniu Iordăchescu, salvatorul bisericilor ce urmau să fie demolate în perioada comunistă