Traseul de vis din Cheile Nerei este „interzis” turiştilor din cauza infrastructurii
0Tot mai puţini turişti se bucură în ultima vreme de fascinantele Chei ale Nerei. Problema actelor de proprietate împiedică accesarea de fonduri europene pentru investiţii în infrastructura de vizitare. În plus, există şi alte piedici în calea turiştilor.
Natura se dă în spectacol în Cheile Nerei, iar cine a călcat măcar o dată pe aici cu siguranţă o va face ori de câte ori va avea ocazia. Peisajele de o frumuseţe ireală din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa sunt admirate însă de mult prea puţini turişti, şi asta pentru că în calea Lacului Dracului, fenomen carstic unic, Ochiului Beiului sau Cascadei Beuşniţa se află o mulţime de piedici. Cel puţin aşa reiese din concluziile prezentate de voluntarii de la Grupul Ecologic de Colaborare (GEC) Nera după ultima lor vizită pe mirificul traseu de-a lungul Nerei.
„Fenomenele de agresiune împotriva mediului întâlnite pe traseu sunt de mică amploare şi au fost generate, de regulă, de practicarea turismului neorganizat. Covorul vegetal este ars de numeroase vetre de foc în anumite locuri, iar unele stânci sunt inscripţionate cu diferite mesaje, unele dintre ele vulgare”, a spus Doina Mărgineanu, consilier pentru relaţii publice al GEC Nera.
Acestea nu sunt, însă, singurele piedici în calea turiştilor. „Infrastructura de vizitare este inadecvată pentru practicarea unui ecoturism civilizat. Cablurile de siguranţă sunt uzate şi prezintă riscuri pentru vizitatori. La punte lipsesc porţiuni din podină. Este nevoie de mai multe panouri de informare”, a afirmat acelaşi reprezentant al GEC Nera.
Preşedintele ONG-ului, Cornel Popovici Sturza, a identificat factorii responsabili pentru situaţia actuală. „Trebuie să avem în vedere în primul rând fondurile europene existente în momentul de faţă pentru realizarea unor asemenea lucrări. Şi aici vorbesc despre Programul Operaţional Sectorial de Mediu Axa 4, unde există posibilitatea cheltuirii banilor pe realizare de infrastructură de vizitare. Aici vorbim de o responsabilitate a administraţiilor parcurilor, sigur, în parteneriat cu ONG-urile şi cu administraţiile locale”, a explicat Sturza.
Primăriile localităţilor din zonă s-ar putea ocupa de căile de acces, dar şi de punctele de informare. „Pentru partea de acces în ariile naturale protejate este Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Măsura 313, care în momentul de faţă permite realizarea de drumuri de acces, de poteci turistice, marcaje, panouri de informare, astfel încât vizitatorul să intre avizat, să ştie ce poate face şi ce nu acolo”, a confirmat preşedintele ONG-ului.
Şeful Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, Ştefan Dascălu, cunoaşte aceste probleme, dar susţine că are mâinile legate, accesarea unor fonduri europene pentru infrastructura de vizitare fiind, deocamdată, imposibilă. „Ştiu despre ce este vorba. Am găsit sponsorizare la o familie din Bucureşti. Urmează ca, săptămâna aceasta, să primim în jur de 250 de metri liniari de cablu şi, împreună cu Salvamontul, să le montăm la trecerile acelea periculoase. Eu am făcut unele amenajări pe Şuşara şi un pod peste Nera, în Poiana lui Trifu, unde proprietarul percepea taxă de trecere. Am semnat şi un contract cu salubritatea să ducem în fiecare luni gunoiul la podul Nera, iar în zilele de marţi este ridicat de cei de la Ecologica Oraviţa”, a spus Dascălu.
Proiecte eşuate
Nu e puţin, dar nici suficient. E nevoie de mult mai mult, numai că aici apar problemele. „Avem un proiect pe biodiversitate de vreo 400.000 - 500.000 de euro. Pe infrastructură am încercat să facem proiecte, dar la extrasul de Carte Funciară pădurile figurează ca fiind ale UDR-ului, nu putem face dovada că sunt ale statului. Am lucrat cu firme de peisagistică, dar nu ne acceptă proiectele, iar fără proiecte nu facem nimic”, a mai spus şeful parcului.
Noi trimitem în fiecare an astfel de rapoarte, dar nu se rezolvă nimic.
Cornel Popovici Sturza, preşedinte GEC Nera