Ţevile vechi distrug străzile din orașul de pe Bârzava
0Specialiştii care au făcut verificări ieri la porţiunea de drum surpată pe Libertăţii au găsit repede cauza: canalizarea „antică”. Reşiţenii care treceau ieri pe strada Libertăţii au fost şocaţi de craterul format, aparent din senin, în asfalt.
După incidentul de ieri, specialiştii de la Inspectoratul Judeţean de Construcţii Caraş-Severin au stabilit o echipă pentru supravegherea întregii reţele vechi de apă. „O conductă veche de fontă ce aparţinea reţelei vechi de apă s-a fisurat, iar apa a afectat fundaţia carosabilului. Noi am impus măsura de supraveghere a reţelei vechi, în special al conductelor aflate sub presiune“, a explicat Simion Deteşan, directorul Inspectoratului în Construcţii Caraş-Severin.
ISPA se detaşează
Muncitorii de la Aquacaraş au ajuns rapid pe Libertăţii pentru a remedia situaţia. „O echipă s-a deplasat încă de ieri pentru a constata care a fost cauza acestui incident, iar în cel mai scurt timp se va remedia această problemă“, a declarat Adriana Almăjan, purtătorul de cuvânt al Aquacaraş.
Deşi s-a vehiculat ipoteza că lucrările ISPA ar fi provocat această surpare, Adrian Faltinschi, managerul de proiect ISPA Reşiţa, spune că pe strada Libertăţii s-a lucrat în zona trotuarului. „Lucrarea noastră este câţiva metri distanţă. Am efectuat lucrări în trotuar unde se vede şi faptul că zona a fost refăcută ulterior. Este adevărat că ISPA nu acoperă tot oraşul, dar nu este vorba de nicio conductă de la reţeaua nouă de apă“, a spus Adrian Faltinschi.
Acesta a mai adăugat că nu există o evidenţă foarte clară în ceea ce priveşte reţelele de apă pentru Reşiţa care au o vechime de peste 50 de ani. „În ciuda planurilor pe care le-am primit la demararea proiectului, în teren situaţia a fost cu totul alta“, a mai spus Faltinschi.
În momentul de faţă se ştie cu exactitate ce este în subteran în zonele unde a fost implementat ISPA.
Adrian Fatinschi, manager proiect ISPA
Milioane de euro pentru ISPA
Investiţia totală în proiectul ISPA din tot judeţul este de aproximativ 52 de milioane de euro, din care 67 la sută reprezintă finanţare nerambursabilă UE, 25 la sută fiind din partea Băncii Europene de Investiţii şi opt la sută de la bugetul de stat. Termenul de finalizare pentru Reşiţa este în luna iulie.