PORTRET: Adela Berbentia educatoarea care aduce în Caraş banii de la UE
0Tânăra reşiţeancă adoră să îşi petreacă timpul în preajma oamenilor, fără de care viaţa ei ar fi pustie.
Adela este o tânără care lucrează în administraţia publică de trei ani. A luat decizia să renunţe la meseria de educatoare, pe care a dobândit-o în şcoală, ca să îi ajute cu bani pe cărăşeni. A scris până acum mai multe proiecte, pe care le-a şi câştigat. Timpul liber şi-l petrece muncind, la un post de radio din Reşiţa. „Chiar dacă am absolvit un liceu cu profil pedagogic şi apoi am profesat timp de şase ani ca educatoare, la un moment dat mi-am dorit să schimb ceva, să găsesc un job care să mă stimuleze, să aibă o scară ierarhică, un job de unde să pot învăţa mai multe şi unde să arăt că pot mai mult. Terminând şi Administraţia Publică, angajarea la consiliul judeţean mi s-a părut acea provocare de care aveam nevoie, mai ales că era un domeniu total diferit de ceea ce făcusem până atunci“, a spus Adela Berbentia. „În anii de dăscalie am învaţat să muncesc organizat, metodic, să îmi propun nişte obiective, un scop şi apoi, pas cu pas, să le ating, să le transform în ceva concret“, a povestit Adela. Tânăra s-a acomodat repede la noul loc de muncă şi s-a integrat foarte bine în echipă.
Experienţă prin muncă
În aproape trei ani de când reşiţeanca este angajată în cadrul Serviciului Proiecte cu Finanţare Internaţională, numele Adelei apare în dreptul responsabilului tehnic de două ori. „Sunt mult mai multe proiecte în derulare unde fac parte din echipa de implementare. Experienţa însă o dobândeşti doar prin muncă, aşa că nici nu e necesar să apar în cadrul echipei de proiect pentru a participa la derularea acestuia“, povesteşte Adela Berbentia. Pentru Adela, radioul reprezintă una dintre marile pasiuni. Din punctul ei de vedere, aşa a început să fie în contact cu oamenii şi să înveţe să devină cât mai responsabilă. „Radioul a însemnat mult pentru mine. A fost primul meu job şi a rămas şi prima mea dragoste. Mereu spun că este ca un microb, care odată ce ţi-a intrat în sânge, rămâne acolo pe viaţă. De asta, de peste un an am reînceput munca acolo“, a mai adăugat tânăra.
Întrebări şi răspunsuri
Care este cea mai hazlie întâmplare de la locul de muncă?
Poate sunt multe, pentru că mereu facem haz de necaz, iar faptul că am avut multe delegaţii a contribuit la înmulţirea acestora. Deşi nu e o întâmplare, ba chiar o tradiţie, înainte de Crăciun extragem bileţele cu numele noastre şi ne facem cadouri, fără să ştim de la cine vom primi cadou.
Ce proiecte personale ai?
Multe, poate prea multe. Mi-aş dori să am o firmă de consultanţă, ori poate un mic restaurant cu specific franţuzesc, împreună cu cel mai bun prieten, fratele meu. Astea sunt însă planuri de viitor, până atunci mă implic în alte activităţi, cum ar fi cele organizate de Rotaract, unde sunt încă aspirant.
Cât de greu a fost să îţi atingi scopul?
Consider că nu mi-am atins încă scopul, dar pot spune că până acum am cam reuşit să fac tot ce mi-am propus. Însă mereu îmi impun noi obiective şi atunci fac tot posibilul să duc lucrurile la bun sfârşit.
ce-i place
„Îmi place mult să călătoresc, să descopăr cât mai multe locuri. Citesc, ori de câte ori am puţin timp liber, îmi plac muzica şi dansul, îmi plac copiii, verdele şi movul şi îmi ador familia”.
ce nu-i place
„Nu-mi plac oamenii parveniţi, lipsa punctualităţii şi minciuna, despre care spun mereu, deşi nu o plac, ca o minciunică frumoasă uneori e mai uşor de suportat decât un adevăr urât, ori dureros”.
Profil
Născută. 8 septembrie 1981, Reşiţa
Studii. Facultatea de Ştiinte Economice şi Administrative, „Universitatea Eftimie Murgu“, masterand la Managemetul Instituţiilor Publice, Universitatea „Eftimie Murgu“.