Piticii de la "Riki-Priki" îşi scot pălăriile în faţa mamelor, în semn de respect
0Dacă preşcolarii se întrec în serbări de Ziua Mamei, pentru liceeni 8 Martie nu mai are valoare. Micuţii din grădiniţe au proiecte variate prin care îşi sărbătoresc mamele, iar elevii mai mari îşi exprimă tot mai greu sentimentele materne.
Mulţi dintre reşiţeni au uitat simbolul Zilei de „8 Martie”, care are în centru figura mamei. În timp, oamenilor le este din ce în ce mai greu să exprime ceea ce simt. Nu acelaşi lucru poate fi spus şi despre preşcolari. Ei pregătesc din timp, cu meticulozitate poezii şi cadouri pentru cele mai dragi fiinţe.
„În acest an, de 8 Martie, noi ne dăm jos pălăriile în faţa mamelor noastre, în semn de respect”, spune Lorena Riza, care face parte din grupa Piticilor, pregătitoare II, de la Grădiniţa „Riki-Priki”, din cartierul Govândari. „Copiii vor recita poezii, cântăm cu corul Piticilor, iar la finalul serbării le vom servi pe mame cu prăjituri făcute de copii. De asemenea, piticii din grupa pregătitoare vor dansa şi vor participa la ateliere de confecţionare de tablouri şi felicitări de 8 Martie”, spun educatoarele grupei Piticilor de la Grădiniţa PP4, din Govândari.
Liceenii, pe cont propriu
La polul opus, liceenilor li se par „trecute” astfel de activităţi. Ei spun că, cel mult, îi vor oferi o floare mamei. „Nu organizăm acţiuni care să celebreze figura mamei. Oamenii şi-au găsit alte preocupări. Nicio sărbătoare nu mai e ca înainte”, spune liceeanul Lucian Miclău. Alexandru Daniel este un alt liceean reşiţean. „Până la urmă tot timpul serbările alea mie mi s-au părut aşa nişte prostii. Să spui nişte poezii! Iubirea nu o poţi dovedi prin vorbe. Dacă ai nevoie de o zi specială să faci asta, aşa cum e 8 Martie, înseamnă că sunt numai aparenţe”, este de părere liceanul. Totuşi, cei mai mulţi nu uită să îşi felicite mamele de 8 Martie.
Psihologii explică reacţiile adolescenţilor
Specialiştii vin cu explicaţiile gândurilor care se ascund sub declaraţiile liceenilor. „Le este ruşine de activităţile pe care le desfăşurau ca şi copii, pentru că în interiorul lor se duce o luptă continuă de formare a personalităţii, în care viitorul adult reprimă sentimentele copilăriei”, spune Sebastian Binlanin, psiholog.