Peste 2.000 de infecţii nosocomiale în spitalele din vestul ţării. Specialiştii susţin că foarte multe cazuri sunt încă nedeclarate

Infecţiile nosocomiale rămân o mare problemă pentru spitalele din România. În cele trei judeţe din vestul ţării, Arad, Caraş-Severin şi Timiş, au fost raportate în 2019 peste 2.000 de cazuri.

Specialiştii spun însă că o problemă şi mai mare este faptul că spitalele mici nu raportează numărul real de infecţii, ceea este extrem de periculos, pentru că în felul acesta nici măcar nu se pot lua măsurile necesare.

În Arad, în 2019, de exemplu, 434 de cazuri din totalul de 437 au fost raportate de doar de Spitalul Clinic Judeţean, toate celelalte unităţi medicale din judeţ raportând doar trei cazuri. În Caraş-Severin situaţia este aproape identică. Din cele 152 de infecţii raportate, 119 au fost de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa. În Timiş, din cele 1.597 de cazuri, 918 au fost la Judeţean, 321 la Municipal, iar restul la celelalte spitale din oraş şi la spitalele din Lugoj, Făget, Jimbolia etc.

Încă sunt spitale care nu raportează niciun caz, cum sunt cele din Gătaia, Jebel, Deta, Moldova Nouă etc.  Purtătorul de cuvânt al DSP Caraş Severin Daniel Botgros spune că în 2019, spitalul din Moldova Nouă, nici măcar nu a avut medic epidemiolog, care ar fi trebuit să răspundă de identificarea şi raportarea acestor cazuri.

“În 2019, au fost efectuate cinci controale igenico-santire în spitalele din Caraş-Severin. Au fost constatate neconformităţi la spitalul din Moldova Nouă, unde nu exista medic epidemiolog, cel care trebuia sa răspundă de infectiile noscomiale, la Spitalul Judeţean din Resita, unde nu s-au aplicat probele de recontrol după curăţenie si dezinfecţie. Tot acolo nu s-au aplicat tehniciile de curăţenie şi dezinfecţie terminală în conformitate cu legislaţia în vigoare. La Oravita nu s-a respectat planul anual de prevenire si control al infecţiilor nosocomiale. La spitalul din Caransebeş, staţia de sterilizare centrală necesita igenizare. În niciuna din cele cinci unităţii, din judeţ, nu au fost recoltate probe din calceea sodică şi din soluţiile de sterilizat, doar din lichidul de barbotare, în trei unitati. S-au aplicat trei sancţiuni în cuantum de 3.000 de lei şi s-a recomandat, pentru cele cinci unităţi, respectarea procedurilor, protocoalelor de curăţenie, dezinsecţie  şi dezinfecţie”, spune Daniel Botgros.

Specialiştii spun că nerespectarea protocoalelor medicale duce la înmulţirea acestor infecţii. Dr. Marius Lucian Craina, fost manager al Spitalului Judeţean din Timişoara, până la sfârşitul anului trecut, spune că cel mai important lucru este ca aceste infecţii să fie identificate corect şi să fie raportate fără niciun fel de ascunzişuri. De aici şi faptul că spitalul timişean are un număr mult mai mare de infecţii raportate faţă de toate spitalele din vestul ţării.  

 “Am ţinut întodeauna ca orice suspiciune să fie raportată verificată şi nu ascunsă, pentru că altfel nu ajungeam la niciun rezultat corect. De scăpat este aproape imposibil să scăpăm de aceste infecţii, pentru că acestea există în orice unitate. Problema este să se ia toate măsurile necesare la pacienţii la care există o suspiciune de o infecţie preexitentă înainte de internarea în spitale, să se facă toate testele, pentru că dacă nu o testezi şi nu o identifici eşti obligat să o declari după aceea, ca infecţie nosocomială. Există nişte proceduri pe care toţi medicii din spitalul judeţean le urmau, proceduri speciale pe care le aplicau tuturor pacienţilor suspecţi de de o infecţie nosocomială, iar dacă se confirma, se declara infecţia, iar dacă nu, se infirma. Dar era în beneficiul pacientilor să ştim afecţiunea de care suferă şi pentru noi era benefic pentru a lua măsurile de siguranţă şi a limita numărul acestor infecţii. Cu toţii ne dorim să le eradicăm, dar indiferent de condiţii, niciodată nu le vom putea duce la zero”, spune Craina.

Fostul manager susţine că medicii şi personalul medical sunt primii care pot limita aceste cazuri.

“Totul ţine de respectarea tuturor măsurilor, a protocoalelor pe care le avem la nivelul spitalelor. Ştiţi foarte bine că pentru fiecare procedură medicală există un protocol, un mod în care aceasta se pune în aplicare. În momentul în care se respectă cu stricteţe acele proceduri, numărul infecţiilor obligatoriu scade. Ştiţi foarte bine că, eu am limitat la Terapie Intensivă numărul de persoane care intră la vizitator. Am încercat ca discuţiile şi explicaţiile să se dea în afara secţiei, astfel încât numărul vizitatorilor să fie redus. Toate măsurile pe care le avem, dacă le vom pune în aplicare, numărul infecţiilor va fi mai mic. Asta înseamna obligatoriu ca spitalul să fie asigurat cu materialul şi medicamentele pe care protocoalele le prevăd şi personalul să fie instruit cu normele de aplicare şi punerea în practică a procedurilor”, explică Craina.