Etimologia judeţului Caras-Severin, unificat de abia la 1880

Unele etomologii susţin că numele Caraş provine din cuvântul sârbo-croat kraş, ceea ce înseamnă zonă calcaroasă. Alţii spun că vine de la râul Caraş. În limba turcă – kara, înseamnă negru

Carasul (Krasso) era un judeţ alcătuit de regele ungar Ştefan ca cetatea a Caraşului (Krasovar). În 1779 Caraşul avea ca oraş de reşedinţă Lugoj. Unele etomologii susţin că numele provine din cuvântul sârbo-croat kraş, ceea ce înseamnă zonă calcaroasă.

Cel mai adesea apare însă denumirea de la râul Caraş, care în limba turcă – kara, înseamnă negru. Este vorba de un râu de 110 kilometri lungime din regiunea Banat, acesta fiind un afluent al Dunării. În perioada romană râul se numea Apo. 

Râul Caraş izvorăşte în Munţii Aninei, la nord-est de oraşul Anina, în apropiere de izvoarele râurilor Bârzava şi Nera. Curge în România pe o lungime de 50 km, iniţial către nord, apoi, în oraşul Caraşova se întoarce către sud-vest, şi primeşte mulţi afluenţi scurţi (cel mai important Lisava) şi trece pe lângă multe sate înainte de a intra în provincia sârbă Voivodina. 
 

Severinul (Szoreny) a făcând parte din Banatul Severinului, care era o formaţiune politică, militară şi administrativă cu rolul de marcă al regalităţii maghiare medievale. A fost un judeţ de sine stătător care în Ungaria modernă a existat o perioadă foartă scurtă,  între 1873-1881, având ca oraş de reşedinţă Caransebeş. Severin înseamnă în limba sârbă Nord.

În urma reorgnanizării din 1880, ia fiinţă judeţul Caras-Severin (Krasso-Szoreny). După unirea Banatului cu România, devenind al trelea mare judeţ din ţară după Timiş şi Suceava. Înaintea de reorganizarea românească cupărindea Lugoj, Făget (Timiş), Orşova (Mehedinţi) sau părţi din Banatul sârbesc.