Cele mai bune găluşte cu prune. Cum se face aluatul şi ce mai punem în sosul de iaurt

E perioada în care s-au copt prunele, aşa că o reţetă de găluşte cu aceste fructe e numai bună pentru această perioadă.

Bucătarul bănăţean Uica Mihai ne oferă indicaţiile necesare ca să punem pe masă cele mai gustose găluşte pe care le putem pregăti, chiar dacă nu suntem experţi în bucătărie.

“Să faci aluatul după cum urmează. Amestecă un sfert de litru de apă cu un sfert de litru de lapte degresat, două sute de grame de ulei şi pune oala să fiarbă la foc iute, dreasă cu o linguriţă de sare.

Când dă ea în clocot şi vrea laptele să se înfoaie, aruncă în oală 400 de grame de făină albă şi trage oala de pe foc. Bate maiaua asta puternic cu telul până se răceşte cam la şaizeci de grade şi atunci, pe rând, încorporează 6 ouă, unul câte unul, până vei avea o cremă pufoasă, vârtoasă şi cu luciu, care se desprinde de pe oală.

Ei, din aluatul ăsta răcit faci petice cam de cincizeci de grame, pe care le umpli cu prune. Dar acum despre prune să îţi spun. Iei fiecare prună şi îi scoţi sâmburele cu grijă fără a rupe pruna în două. Şi tu ştii desigur că ai nevoie de prune bine coapte, din soiul acela special care se desface rupt între degete de unul singur şi lasă miezul zemos la vedere, cu aromă de împarfumată vară. Şi acel miez în interiorul său stropeşte-l cu un praf de zahăr pudră amestecat cu scorţişoară, apoi pune acolo un sâmbure de migdală ori de nucă şi închide pruna la loc.

Şi aceste prune le înveleşti în petecul de aluat şi formezi găluşte puţin mai mari decât mingea de tenis, iar apoi le pui să fiarbă în apă cu sare şi cu nişte seminţe de vanilie înăuntru. Când se ridică găluşca la suprafaţă, e semn că s-a fiert până în inima ei, aşa că o scoţi grijuliu cu paleta să nu crape şi, umedă cum e, o tăvăleşti prin prezăl.

Dacă nu ştii cum se face prezălul, te învăţ, că nu mă costă nimica. Pui în tigaie un sfert de pachet de unt, cinci linguri de ulei şi când începe să sfârâie tigaia, dă-i să prăjească până se rumeneşte, un sfert de kilogram de gris. Şi amestecă mereu cu lingura de lemn, prezălul e înşelător, şi se face un rumeguş maroniu, cu miros îmbătător. Trage-l de pe foc, adaugă în el o ceşcuţă de seminţe de susan prăjit, o linguriţă de scorţişoară pudră şi un sfert de kilogram de zahăr. Iacătă prezelul, prin care tăvăleşti găluştele şi le laşi apoi fierbinţi să aştepte sosul.

Şi acum sosul, care nu e greu, dar cere şi el timp. Bate un pahar de iaurt cu un sfert de pahar de zahăr pudră (ca să se încorporeze mai repede), coaja rasă de la o lămâie şi un strop de esenţă de rom. Adaugă un gălbenuş crud frecat cu puţină sare şi trei linguri de smântână dulce. Şi sosul ăsta poate primi în masa lui şi bucăţele de fructe de sezon, zmeure strivite ori mure, felioare ca hârtia de kiwi ori pepene galben ras. Şi pune-l lângă găluşte, mai aşează acolo o cupă de îngheţată de vanilie ori de fructe de pădure şi iacătă ai nu doar un desert, ci un regal în totă legea lui. Şi dă-o în colo de arşiţă, mâncarea asta te face să nu o mai bagi în seamă", povesteşte bucătarul.