Cel mai mare muzeu al mineritului din România se deschide în Caraş-Severin. Ce legătură are cu celebrul Titanic
0Primăria Anina se pregăteşte să scoată la licitaţie lucrările de restaurare şi conservare a monumentului de clasă A – „Ansamblul Puţului I Anina“, al fostei întreprinderi miniere, pe o suprafaţă totală de 2,5 ha.
Aici, administraţia locală intenţionează deschiderea celui mai mare muzeu al mineritului din România.
“Suntem în faza în care mai facem unele retuşuri la proiectul termic, să fie aşa cum îl cere finanaţatorul. La ora actuală proiectul a fost depus la ADR Vest, au venit câteva clarficări şi solicitări de corecturi pentru ca să respectăm legislaţia în vigoare. Suntem pe final. Sperăm ca la primăvara să începem să scoatem la licitaţie toate lucrările de amenajare”, ne-a declarat Vasile Dan, city-managerul oraşului Anina.
Clădirile de suprafaţă din cadrul asamablului vor fi reabilitate. În turnul puţului principal se va instala un lift şi o platformă belvedere. Pe lângă faptul că vor putea vedea tot flux tehnologic de extracţie al cărbunelui, cei care vor vizita muzeul vor putea să mai vadă şi diverse unelte şi maşini folosite în perioada de glorie a minei de la Anina. Vedeta muzeului va fi maşina de extracţie unică în România, despre care se spune că are un motor identic cu cel folosit pe Titanic.
“O să expunem din colecţiile private, pe care le avem prin oraş, unelte şi obiecte referitoare la minerit. O să instalăm şi un lift în turnul puţului, pe care se va amenaja o platformă de belvedere. Trebuie să mai desfiinţăm anumite construcţii care s-au ridicat după 1990 şi care nu au legătură cu monumentul. Maşina de extracţie este acolo. A fost montată în 1911, era o maşină pe aburi. Legenda spune că ar fi perechea motorului de pe Titanic. Funcţionând pe aburi avea parametri dubli, faţă de restul maşinilor. Avea o viteză foarte mare, era la 14 metri pe secundă, pe când cele ruseşti cu motoare electrice erau undeva la 7 -8 metri/secundă”, a adăugat Vasile Dan.
Durata proiectului este de 33 de luni, din mai 2017, de când s-a semnat finanţarea proiectului. Costurile totale se ridică la peste 4 milioane de euro.