Apa conteselor vieneze este acum o afacere de milioane FOTOREPORTAJ

Legenda spune că izvorul din satul Calina era preferat la Curtea Imperială de la Viena. În numai trei ani, apa de la Calina şi-a câştigat locul pe piaţa mondială a apelor minerale necarbogazoase şi a adus profit de peste un milion de euro.

Cărăşenii se pot lăuda cu una din cele mai bune ape minerale naturale necarbogazoase din lume. La aproximativ 30 de kilometri de Reşiţa, într-un sat uitat de lume, la Calina, izvorăşte cea mai pură apă din ţară. Izvoarele de la Calina sunt sursa unei idei de succes, pe care un om de afaceri din zonă a decis să o exploateze. Acesta a investit nu doar în fabrică, ci şi în împrejurimile zonei.

Un sat cu aproape 100 de case părăsite are viaţă datorită acestor investiţii. În fabrica de la Calina lucrează doar zece localnici, care deşi sunt tineri au refuzat să părăsească satul natal. Daniel Iacob (foto) este unul din cei care lucrează în fabrică, împreună cu mama şi soţia sa. „Dacă nu era acest loc de muncă eram obligaţi să plecăm din sat. Acum avem o sursă de venit”, a spus acesta.

Apa conteselor

Legenda spune că, în jurul anului 1725, apa izvorului de la Calina era apreciată de Curtea Imperială de la Viena, drept pentru care supuşii organizau transporturi de apă cu carele trase de boi.

Ba mai mult, în timpul lor liber, prinţesele vieneze veneau personal să bea apă din izvorul fermecat şi să colinde împrejurimile frumoase din Munţii Dognecei. Însăşi prinţesa Sissi, care era o iubitoare a naturii, a ajuns în aceste zone.  

Investiţie de milioane

Construirea fabricii a costat circa patru milioane de euro. „Linia de îmbuteliere are o capacitate de 6.000 de butelii pe oră“, a spus Sorin Iordăchescu, directorul executiv al fabricii. De apa conteselor au auzit astăzi atât americanii, cât şi nemţii şi israelienii, care au cerut mostre, ca să se convingă de calitatea ei. „Puritatea sa ocupă locul al doilea în lume, iar acest lucru este atestat de specialişti”, a adăugat directorul executiv. Apele din subteranul judeţului Caraş-Severin au avut priză chiar şi la romani.