VIDEO Comoara ascunsă din Râmnicu Vâlcea. Spectaculoasele piramide unice de la Goranu, de peste 80 de metri, văzute din dronă
0În municipiul Râmnicu Vâlcea, ascunsă printre dealuri, există una dintre cele mai spectaculoase rezervaţii geologice din ţara noastră, pe care localnicii o cunosc sub denumirea de „Piramidele de la Goranu”. Dezvăluită cu ajutorul unei drone, filmarea comorii din pădure a fost postată pe YouTube.
Rezervaţia geologică de pe Valea Stăncioiului se ascunde în pădurile de pe dealurile care străjuiesc municipiul Râmnicu Vâlcea, pe malul estic al Oltului, în cartierul Goranu.
Apele de la ploi şi zăpezi au şlefuit, precum un sculptor, depozitele de microconglomerate, sub forma unor piramide, de culoare gri, galbenă sau roşiatică, oferind un spectacol al naturii garantat.
Piramidele de pământ, fenomenul rar care se reactivează brusc sub efectul apei, sunt destul de puţin cunoscute şi vizitate destul de rar, nefiind puse în valoare aşa cum ar merita.
Rezervaţia naturală din Valea Stăncioiului, declarată arie protejată din anul 2000, cunoscută şi ca Râpa Ciurii, se întinde pe o suprafaţă de 12 hectare, într-un cadru natural impresionant.
„Şiroirile” de pe valea pârâului Stăncioiu de la „Ciuroaie” s-au format, în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, potrivit unor specialişti locali „în urma eroziunii diferenţiate, în microconglomerate slab cristalizate gresii şi datorită apelor de şiroire - de unde şi denumirea - rezultate din ploi şi din topirea zăpezilor”. Pârâul trece, practic, printr-o zonă cu roci sedimentare, slab cimentate – conglomerate, gresii şi marne, în care îşi sapă o vale, nu foarte adâncă, dar asimetrică în profil. Şiroirile de pe versant au dat naştere unui relief ruiuniform extrem.
Piramidele sunt practic turnuleţe din pământ, unele atingând înălţimi impresionante de 80 de metri, sub forma unor tuburi imense de orgă, separate de hornuri adânci. Prof. universitar Gheorghe Niculescu a scris prima dată despre ele în 1957. Un alt cercetător, prof. Gheorghe Ploaie susţine, într-una din lucrările sale, că unele au fost modelate sub chipuri umane: „În cele zece sectoare de eroziuni de pe Valea Stăncioiului se întâlnesc diferite forme: creste, piramide, turnuri, jgheaburi etc.”.
Fenomene similare se regăsesc şi la Slătioara şi Stroeşti, tot în judeţul Vâlcea, dar sunt diferite unele de celelalte, fiecare cu particularităţile sale. Sunt des comparate cu Râpa Roşie, dar şi cu Muntele de Sare de la Sovata, din apropierea Lacului Ursu sau de la Slănic - Prahova.
Din centrul municipiului până la piramide sunt aproximativ 6,5 km, potrivit aplicaţiei Google Maps care prezintă un traseu un pic ocolit. Noi vă recomandăm, din centrul municipiului, să urmaţi Calea lui Train spre nord, până la giratoriul de la Instituţia Prefectului, unde viraţi la dreapta pe Bulevardul Tudor Vladimirescu până la intersecţia cu şoseaua de centură a oraşului, unde viraţi la stânga, pe DN 7 / E 81. Apoi, la următoarea intersecţie viraţi la dreapta, pe strada Straubing (DJ 703). De aici există două trasee, unul care duce spre Malul Alb, iar altul spre Feţeni.
Dacă aţi optat pentru cel care duce spre Malul Alb, stânga, la următoarea intersecţie, se urmează strada Straubing până la intersecţia cu strada Islazului, unde se virează la dreapta şi se merge pe această arteră până când drumul se înfundă. De aici se continuă traseul pe picioare. Dacă nu la intersecţia dintre Straubing şi strada Feţeni - DC 22 se virează dreapta, iar de pe platoului dinaintea Adăpostului de câini, se coboară tot pe picioare spre rezervaţie. Deşi nu există marcaje, localnicii vă pot îndruma spre obiectiv.