FOTO Reacţia BEJ Vâlcea în privinţa butoaielor de murături folosite ca urne de voturi: „Nu-i împiedică nimic să facă treaba asta“

În timpul scrutinului pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 10 noiembrie, a ieşit la iveală că în două comune din judeţul Vâlcea oamenii votează în urne-butoaie de ani de zile.

   GALERIE FOTO

Este vorba despre clasicul butoi pentru murături sau „butoiul de varză”, cum i se mai spune, dar şi butoaie folosite, în zona de sud a ţării, pentru depozitarea tărâţelor. 

Cele două situaţii din comunele Şuşani şi Mădulari nu sunt o noutate, după cum ţin să precizeze ambii primari - organizarea alegerilor electorale fiind în subordinea administraţiilor locale din punct de vedere al dotării, al alegerii secţiilor etc. Aceştia se scuză invocând faptul că au „moştenit” urnele - butoi, 

Situaţia a ajuns în centrul atenţiei opiniei publice după ce s-au postat pe o reţea de socializare imagini dintr-o secţie de la Şuşani - Vâlcea.

„Nu a fost depusă nici o contestaţie nici la BEJ, nici la Biroul de Circumscripţie”

Contactat telefonic pentru a ne lămuri în legătură cu situaţia existentă, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Judeţean, George Alexandru Concioiu, ne-a declarat: „Se confirmă ce ne-aţi semnalat. Reprezentantul unuia dintre partide, USR – PLUS, a dorit să facă o contestaţie cu privire la această urnă, dar până la urmă a făcut o sesizare doar în cadrul formaţiunii locale a partidului. Dar nici în cadrul Biroului de Circumscripţie nu a fost depusă o contestaţie, şi nici la BEJ. Pentru că o soluţionare de acolo ar fi trebuit să pornească”. 

„A zis să nu accept, pentru că nu este de competenţa mea să soluţionez această cerere”

Cum a stat de fapt situaţia am aflat ulterior din declaraţia pe care preşedinta Secţiei de votare de la Râmeşti - Şuşani, Claudia Predescu, a dat-o unui reporter al unui post de televiziune local TV Vâlcea 1 că: „A zis să nu accept (cererea de contestaţie a reprezentantului USRL - PLUS din secţie - n.r.) pentru că nu este de competenţa mea să soluţionez această cerere. Şi cum dumnealor au reprezentant la BEJ, reprezentantul USR-ului acolo, să soluţioneze dumnealor problema”.

„Personal, cred că e de râsul curcilor”

Purtătorul de cuvânt al BEJ Vâlcea a recunoscut însă situaţia penibilă: „Ca o părere personală, într-adevăr este penibilă treaba. Se putea confecţiona altceva. E de râsul curcilor! Legal vorbind nu-i împiedica nimic să facă treaba asta, fiindcă nu a împiedicat votarea. Legea nu vorbeşte despre dimensionarea sau transparenţa urnelor! Chiar au fost discuţii legate de urnele transparente, că nu trebuie să se vadă în urne, fiindcă mai există buletine de vot care nu sunt bine împăturite şi se pot desface în urnă, în cădere. Iar dacă urna este transparentă, votul nu mai este atunci secret!”, a spus iniţial Alexandru Concioiu apoi a nuanţat declaraţia, precizând: „Nu ştiu dacă au încălcat vreo normă, lege, dacă au folosit butoiul pe post de urnă. Poate că legislaţia în privinţa organizării alegerilor ar trebui un pic îmbunătăţită şi cu privire la acest aspect. Dimensiunea cabinei ştiu că este stabilită, dar cu urna nu cunosc să existe nişte condiţii prin lege”.   

O hotărâre a AEP pe care nimeni nu o cunoaşte reglementează un standard minim privind urnele

Legislaţia în vigoare spune însă cu totul altceva. Există o Hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente nr. 44/2016, publicată în Monitorul Oficial din 14 noiembrie 2016, „privind setul de condiţii minimale pe care trebuie să le îndeplinească locaţiile în care funcţionează secţiile de votare, precum şi dotarea minimală a acestora”, care se regăseşte şi pe site-ul AEP.

În cadrul acestui act normativ, sunt specificaţi clar parametrii tehnici pe care trebuie să-i îndeplinească urnele fixe de vot, cabinele de vot sau urnele speciale.

Iată ce se specifică în Hotărârea AEP 44/2016 la capitolul „Confecţionarea urnelor de vot trebuie să se realizeze cu asigurarea următorilor parametri tehnici”:

a) transluciditate - din plexiglas, policarbonat, polipropilenă, dibond, sticlex, forex, makrolon, copoliester, polipropilenă etc.

b) rezistenţa corpului principal şi a capacului la şocuri şi fricţiuni mecanice (incasabil), la variaţii de temperatură ce pot produce deformări (termorezistent), la agenţii corosivi;

c) greutate scăzută, cuprinsă între 0,5-10 kg/urnă;

d) durabilitate/durată de viaţă crescută astfel încât să acopere o perioadă de aproximativ 12-15 ani (3-4 cicluri electorale);

e) dimensiunea fantei pentru introducerea buletinelor de vot în urnă: 23 cm X 1,5 cm, având în vedere că buletinul de vot va avea dimensiunea de 21 cm x 29,7 cm (formatul A4);

f) design modern. Spaţiul necesar depozitării se reduce la urna în forma trunchiului de piramidă;

g) volum util cuprins între 300-350 litri/urna fixă, respectiv 30-40 litri/urna specială.

Urnele - butoaie nu par să respecte Hotărârea AEP 44/2016

Potrivit acestor „condiţii minime”, butoaiele de la Şuşani şi Mădulari respectă parţial spre deloc normele impuse de AEP. Capacul urnei - butoi de la Şuşani, spre exemplu, despre care se precizează că trebuie să fie rezistent la „şocuri şi fricţiuni mecanice (incasabil)...” este de fapt o „cârpă” - un material textil. În acesta s-a improvizat o fantă pentru a fi puse în urnă buletinele de vot. S-a trecut apoi la sigilare, şi s-a lipit o foaie cu „Alegeri prezidenţiale”. Pe urnele - butoaie pentru tărâţe de la Mădulari se regăseşte stema României, alături de o foaie pe care scrie „Preşedinte”, prinsă cu pioneze. Şi în privinţa stemei, fiind un simbol naţional există anumite reglementări legislative - Hotărârea 687 / 1993 -  care nu permit folosirea acesteia oricând, oricum, oriunde.   

Şi într-un caz şi în celălalt, se procedează în acest mod, la fiecare alegeri, de cel puţin 7 ani în cazul comunei Şuşani (de la alegerile din 2012) şi de mult mai mult timp în cazul comunei Mădulari. Dacă în primul caz, gospodarul a recunoscut reporterului „Adevărul” că nu ştia nimic despre legislaţia privind standardul minim pentru urnele de vot, şi a promis că va îndrepta situaţia, la Mădulari, primarul s-a declarat mândru de cum arată „urnele - butoaie” şi s-a arătat deranjat de reacţia şi interesul presei. 

În urma acestor situaţii, am luat legătura cu Direcţia Comunicare din cadrul Autorităţii Electorale Permanente, cea care a emis în urmă, cu trei ani, hotărârea cu privire la setul de condiţii minimale şi dotarea minimală din secţiile de votare. A rămas că vom primi un răspuns în scris la solicitare, potrivit Legii 544, despre cine, dacă şi ce măsuri se pot lua în astfel de cazuri.