De ce ne doare, de fapt, sufletul? Explicaţii medicale pentru cea mai cruntă durere pe care o simt oamenii

Suferinţa psihică este conştientizată, în general, de cei care suferă un dezechilibru emoţional. Această instabilitate poate fi provocată de o dezamăgire în dragoste, decesul cuiva drag sau chiar anumite stări conflictuale. Adesea, rana afectivă este însoţită si de o durere trupească.

Sufletul este psihicul uman, iar principala caracteristică a acestuia este conştienţa, respectiv funcţia care ne diferenţiază de animale, explică psihologul Adrian Sandu. Termenul „psihic“ îşi are originile în limba greacă şi nu puţini au fost cei care au încercat, de-a lungul timpului, să descifreze misterele sufletului uman. Majoritatea specialiştilor au localizat  sufletul la nivelul creierului uman. Regretatul Mielu Zlate, fost profesor universitar şi şef al Catedrei de Psihologie din cadrul Universităţii Bucureşti, spunea că psihicul este o forma de reacţie a organismului la solicitările mediului sau „o construcţie mintală care se exteriorizează prin comportament”. 

Când ne doare sufletul

Intuitiv, mulţi dintre cei care au experimentat suferinţa sufletului au asociat acest tip de durere cu inima, dar cercetătorii au respins categoric această ipoteză.  Starea de nefericire este identificată la nivelul creierului, organ al gândirii şi al conştiinţei umane puternic legat de stări precum depresia şi anxietatea. 

”Ne doare sufletul- metaforic spus- atunci cand planul emoţional- afectiv al unui individ suferă transformări, de exemplu suferă pusee depresive din cauza unor traume -decese, stări conflictuale, suferinţe din dragoste etc. În principiu, nefericirea atrage după sine "durerea sufletului" sau suferinta psihica”, explică psihologul Adrian Sandu.

Suferinţa sufletului cauzează o durere trupească

Între trup şi suflet există o puternică interacţiune, căci orice durere trupească generează o stare psihică proastă, iar suferinţa sufletului este deseori însoţită de durere fizica. Cel mai grav însă, “durerea sufletului” vine la pachet cu pusee depresive. 

“Puseele depresive cu intensitate variabilă sunt generate de suferinţa sufletului. De aici şi până la atacuri de panică nu mai este decât un pas. Totodată, suferinta psihica este în strânsă legătura cu cea organica. Astfel se explică şi somatizările care se asociaza puseelor depresive, cum ar fi durerile de stomac, migrenele etc”, mai spune psihoterapeutul Adrian Sandu. 

Suferinţa sufletului poate fi evitată prin eliminarea tuturor gândurilor negative, prin autosugestie pozitivă. Psihologii sunt de părere că o persoană optimistă, care socializează mult, poate depăşi mai uşor un dezechilibru emoţional. Însă, cei cărora viaţa le oferă tot felul de episoade traumatizante nu trebuie să ignore suferinţa psihică, ci să ceară consiliere psihologică, altfel riscă să dezvolte diverse afecţiuni psihice.