Cum se instalează în creier dependenţa de somnifere sau de calmante. Efectele psihice grave pe care nu le ştim, dar care „deschid Cutia Pandorei“

Starea de bine care se instalează în urma administrării în exces de opioide sau anxiolitice este doar aparentă căci, în timp ce anumite substanţe din pastile stimulează centrii plăcerii din creier, organismul devine dependent de medicamente. Pe lângă adicţia de medicamente, în organism se produce un dezechilibru metabolic care poate afecta grav sănătatea unei persoanei.

Printre medicamentele care provoacă dependenţă dacă sunt administrate pe o perioadă îndelungată de timp sau în exces se numără cele pentru inducerea somnului, tratarea stărilor anxioase sau a durerilor. Medicamentele prescrise în tulburările de anxietate (benzodiazepinele precum Xanax sau Rudotel) au efect rapid, dar este obligatoriu ca administrarea să se facă sub atenta supraveghere a unui psihiatru. 

“În cazul anxioşilor, deschidem Cutia Pandorei. În general, anxietatea se tratează cu un antidepresiv care pune probleme pentru că nu produce efecte imediat. Până ajungi să cuplezi anxietatea cu un antidepresiv şi să o tratezi conform tuturor ghidurilor, trebuie să vii cu un adjuvant, cu un medicament din categoria benzodiazepinelor. După ce se reduce doza de benzodiazepine, se continuă tratamentul cu un antidepresiv, iar în acest fel scade riscul de dependenţă. Din păcate, teoria e una, practica-i alta, iar riscul cel mare pentru pacient apare după luna a doua, când în mod clar trebuie să reduci doza, dar bolnavul refuză. De obicei pacientul vine şi spune “mi-a fost bine, vreau să continui cu acest medicament”,  iar atunci începe negocierea medic-pacient”, spune Cristian Pascu, medic specialist psihiatru. 

Consumul excesiv de substanţe pentru tratarea durerii (opiacee), cum ar fi codeina sau morfina, poate provoca de asemenea dependenţă. În plus, pe lângă adicţie, utilizarea in exces a medicamentelor creşte riscul amplificării stărilor depresive şi dezvoltării unor psihoze, acest lucru fiind valabil şi în cazul somniferelor ori sedativelor. 

Cum se ajunge la abuzul de medicamente

Cu timpul, pacientul ajunge să dezvolte si o toleranţă la astfel de medicamente şi, pentru a obţine acelaşi efect terapeutic, începe să crească doza fara sa ceara acordul medicului.

Dacă iei în mod repetat un medicament, creierul se obişnuieşte cu el, iar tratamentul nu mai are efect. Pacientul are deja memoria randamentului propriu-zis al medicamentului şi se trezeşte că o singură pastilă nu mai e suficientă şi atunci mai ia una, şi încă una.  Aşa se ajunge la o creştere a dozei de medicamente. E un cerc vicios. Cristian Pascu, psihiatru. 

Primele semne ale dependenţei de medicamente

Primele simptome ale abuzului  de medicamente apar, în general, în momentul când pacientul este nevoit să întrerupă tratamentul. Persoana dependentă poate intra în sevraj în cazul în care administrarea medicamentului este întreruptă brusc. La gândul că nu se va mai putea simţi bine fără pastile, dependenţii trăiesc o permanentă senzaţie de anxietate sau panică. 

„Primul semn de dependenţă implică modificări comportamentale care afectează relaţiile cu cei din jur. În plus, pacienţii au tendinţa să ia din ce în ce mai multe medicamente şi fac orice pentru a-şi procura medicamentul respectiv. În condiţiile în care nu reuşeşte, persoana poate deveni agitată. De asemenea, anxietatea poate să crească la nişte cote alarmante, precizează psihiatrul Cristian Pascu. 

Dacă nu-şi poate procura pastilele pe cale legală, consumatorul este dispus să achiziţioneze medicamente din alte locuri decât farmaciile. Specialiştii susţin, însă, că această dependenţă se poate trata dacă bolnavul accepta că are o problemă şi că trebuie să meargă la psihiatru.