24 de mânăstiri şi biserici din Vâlcea au documente de autenticitate pentru moaştele pe care le deţin

Inventarierea moaştelor s-a finalizat în judeţul Vâlcea. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Râmnicului au transmis Patriarhiei Române documente şi fotografii pentru moaştele deţinute de 17 mânăstiri şi 7 biserici.

Cei care s-au ocupat de inventarierea moaştelor au întocmit câte o fişă pentru fiecare lăcaş, fişă ce conţine fotografii ale rămăşiţelor sfinţilor, documente de autenticitate, informaţii despre cel care a adus odoarele în biserică, dar şi date despre cine a fost şi ce minuni a săvârşit sfântul. În judeţul Vâlcea, aproape toate mânăstirile deţin fragmente din moaştele unor sfinţi. 

“La nivelul Eparhiei Râmnicului s-a făcut centralizarea moaştelor, trebuie să precizăm că avem 24 de instituţii ecleziale care au moaşte. Ni s-a cerut o fişă pentru fiecare biserică ce are spre închinarea moaşte, am precizat ce părţi ale sfâtului se află în racla respectivă şi s-au realizat fotografii”, declară preotul Constantin Cîrstea, consilier pe probleme de cultură la Arhiepiscopia Râmnicului. 

Mânăstirilor cu cele mai multe moaşte

Cele mai multe rămăşite ale unor sfinţi sunt deţinute de mânăstirile Cozia, Hurez, Arnota, Bistriţa şi  Catedrala Arhiepiscopală. Aici se găsesc şi odoare duhvniceşti  „istorice”, cele care au fost aduse în sfintele lăcaşe în urmă cu câteva sute de ani.

„În general, sfintele mânăstiri şi Catedrala Arhiepiscoală au cele mai multe moaşte. La nivelul Eparhiei s-a făcut şi o centralizare a documentelor existente, mă refer la moaştele istorice care au o vechime de peste 200 ori 300 de ani, de la Mânăstirea Cozia, Hurezi, Arnota sau Bistriţa. În Catedrala Arhiepiscopală avem moaştele Sfântului Mercurie, Sfântului Stratilat şi o părticică din moaştele Sfântului Calinic oferite chiar de Preafericitul Părinte Daniel, în 2009, când Episcopia Râmnicului a fost ridicată la rang de arhiepiscopie, dar şi o părticică din moaştele Sfântului Nicolae ”, mai spune preotul Constantin Cîrstea. 

Mânăstirea Bistriţa este una din mânăstirile care deţine moaşte “istorice”, anual, mii de credincioşi se roagă la Sfântul Grigorie Decapolitul. Racla cu moaşte a fost adusă la Bistriţa în anul 1 490, de boierul Barbu Craiovescu, iar de atunci a fost scoasă foarte rar din biserică. 

La Horezu, în incinta ctitoriei domnitorului Constantin Brâncoveanu, se găseşte o raclă cu fragmente din moaştele a 16 sfinţi, printre care apostolii Andrei, Filip, Mina şi muceniţă Marina, câteva din odoare fiind transferate aici de la Mânăstirea Arnota.