VIDEO Castelul Peleş, într-o avansată stare de degradare. Terase sprijinite cu proptele, mucegai gros pe marmura de Carrara, plus balcoane şubrede

Muzeul Peleş din Sinaia, vizitat anual de jumătate de milion de turişti, cei mai mulţi străini, se află într-o avansată stare de degradare. Terasele exterioare, atât cea principală cât şi cele din partea de Nord, sunt cele mai afectate, astfel că în prezent administratorii muzeului au intervenit cu proptele din lemn şi cu protecţii din tablă pentru a evita distrugerea totală.

Într-o stare similară se află şi pereţii exteriori ai castelului, unde tencuiala a fost distrusă de inflitraţii, iar balcoanele şi ornamentele din jurul acestora au fost măcinate de intemperii.

Pentru că turiştii să nu fie expuşi pericolului iminent al prăbuşirii unor bucăţi din zid, balcoanele de pe faţada pricipală au fost îmbrăcate în plase de protecţie, iar cele din zona unde vizitatorii nu au acces au fost protejate cu bucăţi din tablă sau plexiglas.

Statuile din marmură de Carrara şi decoraţiunile din piatră aflate pe terasele exterioare ale Castelului Peleş sunt şi ele afectate de un strat gros de mucegai, iar la unele au apărut deja fisuri sau bucăţi lipsă, distruse de vreme sau chiar de turişti. Castelul este înconjurat de şase terase, însă publicul nu are acces decât la cea principală din faţa clădirii, restul fiind protejate tocmai pentru a nu se mai degrada şi mai rău.

Balcoanele castelului Peleş în pericol de prăbuşire FOTO Diana Frîncu

Mircea Hortopan, directorul de patrimoniu al Muzeului Peleş a explicat că degradarea castelului s-a accentuat odată cu tăierea pădurilor din partea de Nord a domeniului regal. În plus, Hortopan a precizat că o mare parte din vină o poartă chiar arhitecţii castelului care nu au ţinut cont de clima umedă din Sinaia atunci când au proiectat reşedinţa de vară a familiei regale. Mai mult, de o lună de zile centrala termică a castelului s-a defectat, astfel că elementele de patrimoniu din interior sunt expuse umidităţii, cel mai mare duşman al obiectelor din materiale organice (lemn şi textile).

Tencuiala de pe faţada castelului Peleş, degradată de infiltraţii FOTO Diana Frîncu

”Castelul Peleş ar trebui în primul rând să beneficieze de o expertiză generală şi apoi de un proiect general de restaurare. Peleşul dar şi Pelişorul au fost concepute şi construite ca reşedinţe de vară fără ca arhitecţii şi constructorii să ţină foarte mult cont de clima de la Sinaia. Ori în decursul anilor s-au văzut greşelile de proiectare. Trebuie găsite soliţii mult mai inteligenţe pentru protejarea tutror elementelor şi în acelaşi timp pentru a nu strica aspectul iniţial al clădirilor. Urgenţa o reprezintă terasele de nord ale castelului care suferă şi din cauza tăierilor de pădure de la Nordul Castelului. Deocadmată noi am apelat la soluţii paleative, dar aici trebuie o restaurare generală”, a declarat Mircea Hortopan.

Întrebat cine ar trebui să se ocupe de restaurarea Peleşului, directorul de patrimoniu a declarat ”Nu pot să vă spun”.

Statuie situată pe terasa castelului Peleş afectată de mucegai FOTO Diana Frîncu

Castelul Peleş a fost retrocedat Familiei Regale a României în anul 2007, dar au fost închiriate ulterior statului român care administrează domeniul în prezent. Conform Codului Civil în vigoare, Muzeul Peleş care are calitate de locatar, nu poate face decât reparaţii minore. În cazul în care sunt necesare investiţii, cheltuieli de capital, acestea cad în sarcina locatorului, adică a proprietarului, conform unei adrese remisă Muzeului Peleş de Ministerul Culturii.

Fântânile din marmură şi piatră situate pe terasa castelului Peleş, protejate rudimentar cu bucăţi din plexiglas

Mircea Hortopan a precizat că turiştii nu mai au acces la etajul al doilea al Castelului Peleş, unde se află printre altele şi atelierul de pictură al Reginei Maria, tocmai pentru că din cauza traficului mare de persoane, au apărut fisuri în pereţi.

Terasa din partea de Nord a domeniului regal nu este deschisă pentru turişti FOTO Diana Frîncu

Domeniul Regal de la Sinaia este vizitat anual de 400.000 de turişti, dintre care 60 la sută sunt străini. Conform directorului muzeului, 40% din încasări se cheltuite pe salarii, iar diferenţa pentru cheltuieli de funcţionare.

Un bilet de intrare este de 30 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru copii.